Guvernul a aprobat luni, prin ordonanță de urgență, rectificarea bugetară.

Scenariul macroeconomic a ținut cont de estimările elaborate de către Comisia Naţională de Prognoză, respectiv creşterea economică revizuită la 2,8% din Produsul Intern Brut, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului.

"În acest context, veniturile bugetului general consolidat în anul 2024 ajung la 620,2 miliarde lei, în timp ce cheltuielile bugetului general consolidat în anul 2024 sunt în valoare de 743 miliarde lei. După cum se cunoaşte, deja rectificarea bugetară pe partea de venituri a avut în vedere două influenţe importante, prima determinată de mai bună colectare a veniturilor la bugetul de stat cu suma de 10,4 miliarde lei şi cea de-a doua componentă care rezultă din aprobarea Ordonanţei 107/2024 privind amnistia fiscală, unde influenţele sunt în valoare de 7,9 miliarde lei.

Aceste componente de venit şi influenţele suplimentare care le avem pe partea de venituri, împreună cu revizuirea ţintei de deficit bugetar de la 5% la 6,94% au permis alocările de fonduri necesare, pe de o parte, pentru acoperirea majorărilor salariale care au avut loc în sectorul public ca urmare a protestelor şi grevelor ce au avut loc în cursul acestui an, pe fondul revendicărilor legitime atât ale personalului din domeniul educaţiei, cât şi personalului din domeniul sănătăţii şi mai apoi apărare naţională, ordine publică şi pentru sectorul public, în general. Toate aceste influenţe determinate de majorările salariale sunt cuantificate la 10,4 miliarde de lei", a explicat Mihai Constantin, citat de Rador Radio România.

"A doua prioritate în ceea ce priveşte rectificarea bugetară a fost ca pentru domeniul sănătate, în special pentru Casa Naţională de Sănătate. Suma suplimentară necesară pentru funcţionarea spitalelor, pentru majorările salariale din domeniul sănătăţii, dar şi pentru funcţionarea cabinetelor medicale individuale, suma necesară, cum spuneam, suplimentar, a fost de 11,3 miliarde de lei, care a fost aprobată în cursul şedinţei de Guvern. De asemenea, prioritar pentru Guvernul României a fost ca majorările şi fondurile suplimentare necesare pentru educaţie, atât pe componenta de suplimentare a fondurilor necesare cheltuielilor de personal, dar şi a derulării investiţiilor cu finanţare din fonduri europene, 4,6 miliarde de lei.

De asemenea, pentru ceea ce înseamnă continuarea proiectelor de investiţii din fonduri europene, am alocat suma de 25,2 miliarde de lei, care se repartizează astfel: Ministerul Dezvoltării Regionale 2 miliarde lei, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene 3,2 miliarde de lei, Ministerul Transporturilor 5 miliarde de lei, Ministerul Agriculturii 4 miliarde de lei şi pentru politica de coeziune la nivelul Ministerului de Finanţe pentru perioada de programare 2021-2027 au fost alocaţi 11 miliarde de lei.

Totodată, cel de-al 4-lea pilon al rectificării bugetare a avut în vedere autorităţile publice locale pentru ceea ce înseamnă cheltuielile de transport ale elevilor, pentru asistaţii persoanelor cu dizabilităţi, dar şi un plafon de 1,27 miliarde pentru compensarea datoriilor pe care primăriile le au la furnizorii de utilităţi, fiind o cerinţă expresă pe care au avut-o autorităţile publice locale, cu suma, cum am menţionat, de 2,6 miliarde lei, care a fost prevăzută pentru necesităţile care le au şi suplimentar a fondurilor destinate autorităţilor publice locale", a adăugat reprezentantul Guvernului.

Cea mai mare mare din deficit, în investiții

"Alocăm resurse suplimentare pentru toate marile proiecte de investiţii ale statului. Există un plus de venituri bugetare după primele opt luni, venituri pe care le folosim ca să dezvoltăm România! 84% din deficit merge în zona de investiţii.

Suntem primul stat european ca raport între deficit şi volumul de investiţii. Evident că la acest nivel record de investiţii, creşte şi deficitul bugetar la 6,9% din Produsul Intern Brut. Este însă un deficit sustenabil, ţinând cont că 8,5 lei din 10 cheltuiţi merg în autostrăzi, spitale, şcoli şi reţele de gaze, apă şi alte obiective de interes local”, afirma premierul la începutul şedinţei.

„Practic, ce facem la această rectificare este să aplicăm modelul statelor europene puternice. Germania, Italia, Franţa sau Spania aşa au procedat, aşa s-au dezvoltat şi sunt motoarele economice ale Europei! La fel procedăm acum şi noi, fiindcă România a ajuns la maturitatea politică să îşi asume asemenea decizii. Nu îmi este deloc teamă de asta, fiindcă a fi sustenabil asta înseamnă: nu alocăm banii numai pe consum, ci venim cu un plan serios pe investiţii”, a mai punctat Marcel Ciolacu.