Guvernul pregătește lansarea planului național pentru marea industrie, asupra căruia PSD și PNL au convenit în coaliție.

Pachetul economic presupune sprijin pentru marile investiții din diverse ramuri, care are nevoie acum de reindustrializare.

"Este un prim pas pentru revitalizarea industriei românești. Așa cum este cunoscut în perioada pandemiei și ulterior acesteia, industria românească, ca și cea europeană și cea mondială, a înregistrat un important regres. După pandemie, a venit criza energetică, apoi imediat războiul din Ucraina și nu în ultimul rând și criza materiilor prime esențiale și valoroase. Din perioada pandemiei și până acum, industria românească a scăzut continuu ca pondere în PIB și a grevat negativ creșterea economică, la care ar fi trebuit să aibă cel mai important aport. Acesta fost un prim semnal de alarmă. A doua componentă care a generat un asemenea demers a fost determinată de deficitul balanței comerciale, unde ramurile industriale înregistrează, dincolo de un regres important, și o debalansare extrem de importantă. V-aș da numai două exemple pe raportarea Institutului Național de Statistică, referitoare la primul semestru al acestui an, unde grupa produse chimice și produse derivate a înregistrat un volum al exporturilor de 3 miliarde de lei și un volum de importuri de 10,6, deci numai de aici un deficit de circa 7,6 miliarde de euro. La mașini și echipamente am avut exporturi de 25,6 miliarde și importuri de 27 de miliarde. Iar la produse și mărfuri manufacturate - exporturi de 8,6 și importuri de 12,6. Evident că, scopurile principale pe care le-am urmărit a fost aceasta, așa cum ați amintit, de revitalizare a industriei românești și de așezare a ei pe parte de eficiență și de creștere economică și diminuarea deficitului balanței comerciale", a declarat vicepremierul Marian Neacșu în rubrica "Apel matinal" de la Radio România Actualități.

"Vizăm, în primul rând, industria prelucrătoare. Avem în vedere codurile Caen, să spunem așa, de la 19 până la 30, unde sunt inclusiv industria metalurgică, industria chimică, industria siderurgică și de prelucrare a metalelor, în mod deosebit a cuprului și a aluminiului (...) După cum bine știți, de trei ani de zile acordăm o atenție extrem de importantă, determinată și de contextul geopolitic actual, revitalizării industriei de apărare. Nu știu în ce măsură vă este cunoscut. Sunt multe în acest moment, multe dintre întreprinderile din indusria de apărare care lucrează în trei schimburi, după ce nu multă vreme în urmă erau la limita închiderii acestora", a adăugat acesta.

"Este în mod cert un plan de măsuri ambițios pe care ni-l propunem. El va fi circumscris unei strategii la care se lucrează în momentul ăsta. O strategie generală de, haideți să-i spunem reindustrializare, deși ar putea să pară un pic cam prea mult. Ăsta este primul pas și lucrurile pe care le vizăm în mod deosebit sunt orizonturi de timp mari, pentru că vizăm în general obiective importante de investiții. Una dintre măsurile pe care le promovăm, eu estimez că săptămâna viitoare vom și ieși cu un pachet legislativ în consecință, este aceea de construire de investiții semnificative în economia românească sau de relocare a unor investiiții semnificative, pentru care alocăm o schemă distinctă anual, în sensul creerii, eventual, în măsura în care avem investitorii interesați și condițiile pe care noi le oferim cred că vor fi tentante pentru investitori, de a veni și a investi în România. Putem să avem primele efecte în intervalul 2025-2026 și vizăm acest set de măsuri cel puțin până în 2031.

Schema "circumscrie mai multe categorii de avantaje pe care le creăm investitorilor. În primul rând, este un, așa să-i spunem, bonus de instalare, în măsura în care se decide și evident că astfel de investiții se discută la nivel guvernamental vor face parte dintr-un proiect de acord de dezvoltare industrială, vor beneficia într-o primă fază de această, să-i spunem, primă de instalare, care se duce până la 35% din valoarea investiției. În al doilea rând, o propunere binevenită a Ministerului de Finanțe, a domnului ministru Boloș, este ca la finalizarea investiției să acordăm un bonus fiscal de până la 20%, deci după finalizare, să remarcăm acest lucru, din care să poată să fie scutite în proporție de 20% de plata impozitelor și taxelor care se datorează pentru o perioadă de cinci ani de zile, aceasta constituind un fel de element de asigurare indirectă de resurse financiare, pentru că în loc de a-și achita cei 20% taxe și impozite, pot să folosească banii respectivi pentru capital de lucru. Alt set de măsuri pe care le avem în vedere sunt acelea de a eficientiza eforturile înainte de începere a investiției, cele care vizează acorduri, certificate, avize, autorizații - practic, o procedură de debirocratizare și rapidizare a acestor fluxuri extrem de importantă, așa cum am făcut cu doi ani de zile în urmă, în momentul în care am reușit să defluim procedurile de construcție a autostrăzilor și nu în ultimul rând, dăm posibilitatea autorităţilor locale, pentru că la nivelul lor se vor derula, ei vor pune suprafeţe, teren la dispoziție, de a face exproprieri pentru cauză de utilitate publică, pentru investiții majore, pentru că este majoră, nu se construiește pe trei, cinci, şapte mii de metri pătraţi, ci uneori pe zeci de hectare", a punctat Marian Neacșu.

Potrivit acestuia, schemele de ajutor de stat trebuie avizate de Comisia Europeană.

Citește și: PNL propune modificare legii pentru alegerea parlamentarilor