Preşedintele Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), profesor universitar, doctor Vasile Dîncu, a explicat, vineri, 10 octombrie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, care sunt consecințele rețelelor sociale asupra sănătății mintale și ce măsuri ar trebui să fie luate în viitor în țară.

IRES a realizat primul sondaj naţional ce analizează legătura dintre utilizarea mediului digital şi sănătatea mentală a românilor. Proiectul vorbeşte despre anxietate, despre societatea reţelelor, dar şi despre felul în care integrarea socială se leagă de sănătatea mintală.

Specialiştii IRES susțin că în era digitală multe concepte se transformă, putem fi integraţi, dar totuşi izolaţi, iar conectivitatea, deşi e o resursă uriaşă, poate deveni şi o vulnerabilitate.

„În societatea noastră a superconectării, a hiperconectării, foarte multe lucruri îşi schimbă sensul adevărat. Sănătatea mintală este definită, sigur, nu într-o modalitate univocă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de tratatele de medicină, dar când este vorba de sănătatea mintală digitală, aici deja avem câteva concepţii noi şi sunt definite tocmai de faptul că, de fapt, mediul digital devine o condiţie fundamentală, un fel de lichid amniotic al vieţii noastre sociale şi al vieţii noastre de zi cu zi.

Asta înseamnă că majoritatea elementelor care ţin de sănătate mintală în general sunt redefinite astăzi în noile condiţii, pentru că unele condiţii se schimbă. De exemplu, a sta foarte mult, cum este cazul românilor - avem peste 8 ore peste 14%, 5-8-7 ore 22%, deci, peste 35% din oameni stau aproape o zi de muncă, să spunem, în zona digitală”, a spus Vasile Dîncu, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

„Digitalul adaugă simptome, unele noi, care ţin de boala psihică”

De asemenea, profesorul a spus că în acest fel, românii se confruntă cu simptome în plus de anxietate, depresie, singurătate și izolare, excludere subiectivă și altele.

„Adică, asta înseamnă că digitalul adaugă simptome, unele noi, care ţin de boala psihică sau chiar unele simptome care sunt aproape de boala psihică, sau le înrăutăţeşte şi le accentuează pe cele vechi.

La aceasta ne referim, la faptul că este nevoie de altceva în ceea ce priveşte sănătatea mintală, de exemplu, ceea ce vorbim astăzi foarte mult în Occident, din păcate la noi mai puţin, despre well-being digital, despre bunăstarea veţii în digital. Trebuie să ne gândim că digitalul ne afectează fundamental sănătatea mintală”, a explicat el.

De asemenea, președintele IRES a explicat că digitalul duce și la deteriorarea unor elemente ale minții și ale cunoașterii - oamenii nu mai memorează, de exemplu, având totul în agendă.

Cele mai afectate categorii de vârstă. România înregistrează un paradox

Potrivit profesorului, în privința celor mai afectate categorii de vârstă, România înregistrează un paradox. În timp ce aproape 95% dintre români au diverse forme de conectare, țara se află pe locul 27 în Europa, adică pe ultimul loc, în ceea ce priveşte abilităţile de a lucra efectiv cu digitalul.

„Adică, e-banking, să trimiţi e-mail-uri, să răspunzi online, să participi la grupuri online şi aşa mai departe. Noi suntem, din păcate, pe ultimul loc.

Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că tinerii sunt superconectaţi, seniorii noştri peste 65 de ani, şi unii chiar după 55 de ani, sunt excluşi mai degrabă, pentru că nu au cunoştintele necesare, uneori le e frică, le e ruşine să intre în acest sistem. Asta înseamnă că avem o vârstă a tinerilor care sunt şi afectaţi mai mult de anxietate şi depresie, de exemplu, lipsa somnului, de singurătate şi un fel de lipsă de apartenenţă”, a explicat Vasile Dîncu.

„Una dintre marile noastre probleme aici, în afara faptului că nu avem politici de sănătate publică dedicate, nu avem de asemenea alte lucruri, politici publice importante, este că trăim într-o societate tradiţională, de tip tradiţionalist încă şi acesta este încă un paradox şi, de fapt, în ceea ce priveşte sănătatea mintală, există o serie de tabu-uri pe care nu le putem depăşi.

Este ruşine să meargă oamenii să declare, de aceea şi în studiile noastre foarte multe din aceste lucruri, aici se vede diferenţa şi între tineri şi cei mai în vârstă, pentru că tinerii sunt mai deschişi şi au înţeles că aceasta este o mare problemă şi încep să o devoaleze, să o spună public, dar este vorba de faptul că, până la urmă, este o stigmă a avea o afecţiune aceasta a sănătăţii mintale.

Nu suntem pregătiţi încă nici măcar să recunoaştem semnele, pentru că cel mai important lucru din studiul nostru a următorul: România trăieşte următorul paradox: 80 şi ceva la sută dintre oameni, 84 la sută spun că nu au nicio problemă de sănătate mintală, că sunt perfect sănătoşi, ceea ce nu se întâmplă nicăieri în lume cu această cifră, dar, pe de altă parte, peste jumătate dintre ei recunosc simptome negative ale digitalului asupra sănătăţii mintale proprii.

Deci, oamenii aproape că încă nu se simt în online ok cu această viaţă a noastră în reţele, dar, pe de altă parte, refuză să se autorecunoască ca având simptome, nu ca fiind neapărat bolnavi”, a adăugat profesorul.

Potrivit președintelui IRES, schimbarea discursului public, astfel încât sănătatea mintală să fie tratată cu aceeaşi seriozitate ca şi sănătatea fizică, ar trebui să fie făcută de mass media, școală, dar și de politicile publice, de Ministerul Sănătății și de inspectoratele pentru sănătate.

„Apoi, va trebui să facem o strategie, să avem un plan foarte clar ce facem la şcoală, cum folosim, că digitalul are şi valenţe pozitive, digitalul ajută în multe sensuri. Eu lucrez la o carte - o să o public în decembrie, probabil - despre hiperconectare, în care voi analiza toate elementele, inclusiv elementele pozitive, cum putem folosi în educaţie, în terapie, telemedicina poate fi folosită aici, inclusiv în zona sănătăţii mentale. Dar vor trebui politici foarte serioase - să ştim, de exemplu, tehnici de igienă digitală.

Eu lucrez într-o comisie la Parlamentul European, unde analizăm aceste lucruri şi avem foarte multe exemple, practici culturale, legislative, în ţări europene. Sunt şcoli, de exemplu, care interzic, în mod evident, telefonul mobil la şcoală şi alte forme. Sunt şcoli unde se predă detox digital, de exemplu. Sunt tehnici în politicile de sănătate publică din Occident legate de somn, de sănătatea somnului. De exemplu, este o indicaţie generală să nu foloseşti cu două ore înainte de culcare un ecran, o lumină albă sau albastră a ecranului.

De asemenea, sunt în legislaţie, discutăm şi acum, în Parlamentul European, despre dreptul oamenilor la deconectare. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că noi, sâmbăta şi duminica, nu mai deschidem telefonul şi şefulul nostru de la serviciu nu mai are dreptul să ne sune să lucrăm, cum se întâmplă în perioada de weekend.

Este dreptul la uitare, de exemplu - să ne putem şterge de pe internet, să ne ştergem istoricul, pentru că sunt mulţi oameni afectaţi toată viaţa, acum sau în anii pe care îi ştim, de o postare de pe Facebook în care şi-au pierdut funcţii publice sau un lucru pe care l-au făcut, o prostie, în tinereţe sau în adolescenţă. Sunt foarte multe elemente care astăzi vor defini în viitor, sper şi în România, pentru că am văzut o sensibilitate foarte mare la studiul nostru şi asta înseamnă că inclusiv autorităţile sper că vor încerca să lucreze serios la această temă”, a mai explicat profesorul.

„A crescut sentimentul de singurătate şi izolare”

El a menționat că în Europa este dezolvat în prezent un program legislativ în care este implicată și România. Platformele sociale vor fi obligate să introducă o serie de elemente ce ţin de protecţia oamenilor, a minţii, protecţia împotriva dezinformării, propagandei, minciunilor și fake news-urilor.

„Acestea vor fi primele lucruri, pentru că s-au încercat experimente legate de modul în care să facem faţă la fake news-uri, să le deconstruim, dar mai degrabă amplifică de foarte multe ori acest lucru. Vor trebui, de asemenea, făcute politici publici importante pentru seniori, de exemplu, şi pentru cei care sunt din ce în ce mai izolaţi.

A crescut sentimentul de singurătate şi izolare, şi acesta este un paradox: ai sentimentul pe platformele sociale că eşti conectat cu mii de oameni care îţi dau like-uri, te salută, te îmbrăţişează, dar în acelaşi timp îţi dai seama că atunci când eşti singur şi ai o problemă nu ai la cine să apelezi, şi aceste lucruri distrug coeziunea socială”, a adăugat el.

Citește și: Danemarca intenționează să interzică accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani