A vorbi mai multe limbi a fost mereu un atu social și cultural, însă un nou studiu dezvăluie un beneficiu neașteptat: ar putea contribui la încetinirea procesului de îmbătrânire.

Analizând datele dintr-un sondaj efectuat pe peste 80.000 de persoane cu vârste între 51 și 90 de ani, din 27 de țări europene, cercetătorii au evaluat dacă ritmul îmbătrânirii lor era mai rapid sau mai lent decât cel estimat pe baza stării de sănătate și a stilului de viață.

Rezultatele, publicate în revista Nature, arată că persoanele care vorbesc o singură limbă sunt mai predispuse la îmbătrânire accelerată – adică vârsta biologică le este mai mare decât cea cronologică, crescând riscul bolilor asociate vârstei.

În schimb, europenii multilingvi aveau, în medie, de două ori mai puține șanse de a experimenta acest tip de îmbătrânire accelerată.

Efectul observat a fost și dependent de numărul limbilor vorbite: cu fiecare limbă suplimentară, procesul de îmbătrânire era mai lent – indiferent de diferențele sociale, de mediu sau politice dintre participanți.

„Fiecare limbă suplimentară oferă o protecție măsurabilă”, a declarat Agustin Ibanez, coautor al studiului și neurocercetător la Trinity College Dublin, pentru Euronews Health.

„Este un semnal puternic că activitatea mentală de zi cu zi – cum este utilizarea mai multor limbi – poate influența ritmul biologic al îmbătrânirii”, a adăugat el.

Cercetări anterioare au legat bilingvismul de un proces mai lent de îmbătrânire, însă acestea au implicat grupuri mici și s-au concentrat pe declinul cognitiv. Noul studiu, bazat pe un eșantion extins la nivel european, oferă o viziune mai amplă asupra modului în care multilingvismul influențează sănătatea generală și longevitatea.

„Vorbirea mai multor limbi antrenează constant mai multe sisteme”, a explicat Agustin Ibanez, completând: „Te obligă să gestionezi atenția, să inhibi interferențele și să comuți între reguli lingvistice diferite – procese care întăresc rețelele cerebrale ce tind să se slăbească odată cu vârsta.”

Cercetătorul a adăugat că există și beneficii emoționale, deoarece utilizarea mai multor limbi întărește legăturile sociale și sentimentul de identitate: „Multilingvismul sporește conexiunile sociale, apartenența culturală și, probabil, reglarea emoțională. Aceste experiențe reduc stresul și susțin sănătatea cardiovasculară, metabolică și imunitară. Prin urmare, mecanismul este complex, implicând factori biologici, neurologici, cognitivi și sociali care acționează împreună pentru a construi reziliența.”

Țările europene în care se vorbesc cele mai multe limbi

Potrivit datelor Uniunii Europene, aproximativ 75% dintre adulții de vârstă activă pot vorbi mai mult de o limbă. Țările nordice conduc detașat la acest capitol, în timp ce Europa de Sud are rezultate mai slabe.

În Regatul Unit, învățarea limbilor străine a înregistrat un declin accentuat în ultimii ani. În 2024, doar 2,97% dintre examenele A-level (echivalentul bacalaureatului britanic) au fost susținute la limbi moderne, potrivit unui raport al Higher Education Policy Institute.

Agustin Ibanez speră ca studiul să încurajeze o educație multilingvă mai amplă, pentru toate vârstele – nu doar pentru beneficiile asupra sănătății, ci și pentru avantajele sociale, mai ales într-o lume în care singurătatea și izolarea devin probleme tot mai grave.

„În școli, încurajarea expunerii timpurii și constante la mai multe limbi poate construi o reziliență cognitivă și emoțională pe termen lung. În programele pentru adulți și în cele comunitare, susținerea bilingvismului poate promova incluziunea, creativitatea și bunăstarea”, potrivit lui.

Dintr-o perspectivă de sănătate publică, învățarea limbilor ar putea deveni o strategie eficientă și cu costuri reduse pentru prevenirea unor afecțiuni asociate înaintării în vârstă.

„Sistemele de sănătate recunosc tot mai mult că factorii sociali și culturali influențează procesul de îmbătrânire – iar limba ar trebui să facă parte din această discuție. Rezultatele noastre sugerează că învățarea limbilor este atât un act cultural, cât și unul biomedical”, a concluzionat Agustin Ibanez.

Citește și: Neurocercetătorii încearcă să afle ce se întâmplă în creierul uman atunci când visăm sau avem coșmaruri