O echipă de oameni de știință din Statele Unite încearcă să înțeleagă mai bine ce se întâmplă în creierul uman în timpul viselor și al coșmarurilor.

Într-un program de cercetare de 3 ani, neurocercetători de la Universitatea de Stat din Pennsylvania vor studia activitatea cerebrală a șoarecilor, folosind tehnici avansate de imagistică, pentru a înțelege mecanismele neuronale din spatele coșmarurilor și legătura acestora cu tulburările de anxietate, cum ar fi stresul posttraumatic (PTSD), notează Euronews.

Deși se crede că toate animalele visează, oamenii de știință nu sunt încă de acord asupra motivului pentru care se întâmplă acest lucru.

„Nu știm cu adevărat ce sunt coșmarurile”, spune Patrick Drew, profesor de științe și inginerie la Universitatea de Stat din Pennsylvania.

„Știm că ele apar în timpul somnului REM (cu mișcări rapide ale ochilor) și că probabil implică circuitele cerebrale legate de frică. Dar nimeni nu știe exact ce se întâmplă în timpul unui coșmar”, adaugă el.

Cercetătorii spun că visele și coșmarurile sunt fenomene naturale, întâlnite și la alte specii, nu doar la oameni. În medie, o persoană are între 12 și 24 de coșmaruri pe an.

„Dacă vom putea înțelege care este starea optimă a creierului, cum arată o activitate sănătoasă și un somn normal, vom putea identifica mai ușor ce se dereglează în anumite boli și tulburări, cum ar fi Alzheimerul sau tulburările de somn”, explică Drew.

În cadrul studiului, șoarecii vor fi tratați timp de două săptămâni cu mefloquină, un medicament antimalaric care nu mai este prescris din cauza efectelor neurologice secundare severe, printre care se numără și coșmarurile intense.

Cercetătorii vor urmări modificările diametrului pupilei pentru a identifica fazele de somn – REM și non-REM – știind că visele cele mai vii apar în timpul somnului REM. Totodată, vor utiliza imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), care măsoară fluxul sanguin cerebral, și înregistrarea semnalelor de calciu, o metodă care arată activitatea neuronilor în timp real.

Prin aceste metode, echipa speră să identifice tipurile de neuroni implicați în procesul de visare și modul în care două regiuni importante ale creierului – cortexul prefrontal (care reglează emoțiile) și amigdala (responsabilă de frică) – se modifică în timpul coșmarurilor.

Scopul final este dezvoltarea unui model predictiv, bazat pe studiile pe animale, care să ajute la identificarea persoanelor predispuse la tulburări de anxietate, în funcție de prezența sau absența coșmarurilor.

Dacă cercetarea va avea succes, rezultatele ar putea deschide calea către noi tratamente pentru tulburările de sănătate mintală, bazate pe reglarea somnului, au declarat oamenii de știință.

Citește și: Mituri despre spălatul pe dinți, demontate de experți