Curtea de Conturi recomandă dezvoltarea serviciilor medicale ambulatorii, astfel încât să crească accesul pacienților la serviciile de sănătate, să fie reduse spitalizările evitabile și să fie folosite mai eficient resursele din sistemul sanitar.

Recomandarea este inclusă într-un audit al performanţei referitor la modul de organizare şi funcţionare a ambulatoriilor integrate din unităţile sanitare subordonate Ministerului Sănătăţii, ce a vizat perioada 2022-2024.

Au fost analizate organizarea şi funcţionarea ambulatoriilor integrate din structura celor 56 de unităţii sanitare subordonate Ministerului Sănătății, investiţiile făcute, dotările disponibile, resursa de personal (medici specialişti), serviciile medicale oferite în ambulatoriu, accesibilitatea acestora, precum şi posibilele cazuri de spitalizare evitabile.

„În perioada auditată, ambulatoriul integrat nu a fost funcţional în toate unităţile sanitare subordonate MS. Din 56 de unităţi sanitare cu paturi, ambulatoriile integrate au fost funcţionale numai în 47 de spitale, iar trei au asigurat aceste servicii numai pentru pacienţii internaţi.

Cauzele pentru care ambulatoriile integrate nu au funcţionat sunt complexe şi interdependente: limitările legate de resursele umane, lipsa spaţiului adecvat şi particularităţile profilului medical al unităţilor”, a transmis Curtea de Conturi, potrivit Agerpres.

Intervalul dintre data programării şi data consultaţiei a variat de la câteva zile până la câteva luni

Potrivit Curții de Conturi, accesibilitatea la serviciile medicale oferite în ambulatoriul integrat al unităţilor sanitare din subordinea Ministerului Sănătății a fost limitată de existenţa unor timpi de aşteptare semnificativi pentru anumite specialităţi medicale.

Astfel, intervalul dintre data programării şi data efectivă a consultaţiei a variat de la câteva zile până la câteva luni, aspect ce a afectat asigurarea acordării unor servicii medicale necesare pacienţilor.

Curtea de Conturi consideră că măsurile luate în perioada auditată pentru dezvoltarea serviciilor medicale oferite în ambulatoriul integrat al unităţilor sanitare nu au avut efectul aşteptat referitor la reducerea spitalizărilor.

Astfel, în anul 2024 faţă de anul 2022, în unităţile sanitare menţionate, spitalizarea de zi a crescut aproximativ cu 22%, iar spitalizarea continuă cu 21%. În plus, numărul de cazuri de spitalizări evitabile a crescut cu aproximativ 34% în anul 2024 faţă anul 2022, raportat la cele cinci patologii cuprinse în lista restrânsă de coduri ICD10-AM(OECD).

În condiţiile unei finanţări insuficiente, ale deficitului de spaţii, dotări şi medici care au asigurat servicii în ambulatoriul integrat, acesta nu a funcţionat ca un filtru eficient al spitalizărilor, ceea ce se reflectă în creşterea numărului internărilor şi costurilor aferente.

„Dezvoltarea serviciilor medicale ambulatorii poate avea un impact semnificativ asupra eficienţei şi sustenabilităţii sistemului de sănătate, prin reducerea presiunii asupra spitalizării şi gestionarea eficientă a cazurilor ce pot fi tratate în ambulatoriu.

Aceasta contribuie la scurtarea timpilor de aşteptare, facilitează diagnosticarea precoce şi iniţierea tratamentului în stadii incipiente, prevenind astfel apariţia complicaţiilor şi necesitatea terapiilor avansate pentru pacienţi.

Totodată, orientarea către îngrijirea ambulatorie favorizează utilizarea mai eficientă a resurselor sistemului de sănătate, prin reducerea costurilor asociate spitalizării continue care ar fi putut fi evitate, contribuind astfel la creşterea gradului de economicitate şi la optimizarea alocării resurselor disponibile”, a subliniat Curtea de Conturi.

Potrivit raportului de audit, pentru extinderea serviciilor medicale oferite în regim ambulatoriu în unităţile sanitare cu paturi este necesară o abordare integrată, care să includă aspecte privind finanţarea, investiţii în infrastructură, digitalizare, resursa umană specializată şi politici eficiente de accesibilitate şi comunicare.

În cadrul auditului au fost adresate Ministerului Sănătăţii o serie de recomandări pentru: Organizarea şi funcţionarea ambulatoriilor integrate în unităţile subordonate Ministerului Sănătății, astfel încât să fie asigurat accesul pacienţilor la servicii medicale specializate în regim ambulatoriu integrat; reducerea timpilor de aşteptare şi creşterea accesibilităţii pacienţilor la serviciile medicale din ambulatoriul integrat; dezvoltarea serviciilor medicale oferite în ambulatoriul integrat şi reducerea numărului de spitalizări, ţinând cont de specificul şi profilul fiecărei unităţi sanitare.

Citește și: Președintele CNAS: O jumătate din resursele spitalelor, consumate pentru inactivitate