Prevenția și vaccinarea anti-HPV sunt cele mai eficiente arme pe care le avem astăzi pentru a preveni cancerul de col uterin – o boală tăcută, dar agresivă, care afectează mii de femei în fiecare an în România.

La fel ca cel de sân, cancerul de col uterin nu are semne de avertizare timpurii. De aceea, controalele regulate, testele de screening și vaccinarea sunt esențiale pentru a descoperi boala la timp, când tratamentul are cele mai mari șanse de succes.

Problemă de sănătate publică majoră

În fiecare an, peste 3.000 de femei din România sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, iar mai mult de jumătate pierd lupta cu boala. Potrivit specialiștilor, 99% dintre cazuri sunt cauzate de infecția persistentă cu virusul HPV (Human Papilloma Virus).

Primul pas în prevenție este vaccinarea anti-HPV. Vaccinul este disponibil gratuit, prin intermediul medicului de familie, pentru fete și băieți cu vârste între 11 și 26 de ani. Cu toate acestea, acoperirea vaccinală în România rămâne scăzută.

„Există o deschidere pentru vaccinarea la fete și băieți începând cu 9 ani, dar implicarea medicilor de familie este încă limitată, iar pseudoștiința împiedică părinții să fie mai receptivi. Este demonstrat că vaccinul nu provoacă efecte adverse – conține doar particule de HPV, nu virusul activ”, a explicat dr. Cristina Berteanu, medic primar ATI și director medical al grupului Memorial România, într-un interviu acordat Radio România Actualități.

Vaccinarea are efecte benefice și în alte forme de cancer, precum cel genital sau orofaringian, iar studiile internaționale arată că este una dintre cele mai sigure și eficiente metode de prevenție, mai ales dacă este administrată din timp.

Controlul periodic salvează vieți

Vaccinarea nu înlocuiește controalele medicale regulate.

Dr. Dan Radu Cristian, medic primar obstetrică-ginecologie, avertizează că durerea este un semnal tardiv.

„În bolile oncologice, atunci când apare durerea, boala este deja avansată. Ideal este să facem genotipare HPV, care identifică tulpinile cu risc înalt. Dacă testul este pozitiv, urmează citologia și colposcopia – un examen vizual specializat al colului uterin care ghidează tratamentul ulterior”, a subliniat medicul în emisiunea "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină.

În lipsa genotipării, testul Babeș-Papanicolau rămâne cea mai accesibilă metodă de depistare timpurie. Medicii subliniază nevoia ca aceste teste să ajungă și în mediul rural, unde informația medicală și accesul la specialiști sunt mai limitate.

Vârsta nu oferă imunitate

Cancerul de col uterin poate apărea atât la femei tinere, de 21 de ani, cât și după menopauză. „Afecțiunile oncologice ating un vârf după vârsta de 50-60 de ani, dar prevenția trebuie începută mult mai devreme”, explică dr. Dan Radu Cristian.

Controlul sânilor este, de asemenea, important în prevenția cancerului de sân. „După 30 de ani se recomandă ecografia mamară, iar după 40 de ani și mamografia”, completează dr. Cristina Berteanu.

Vestea bună este că medicina a evoluat semnificativ. În cancerul de sân, intervențiile chirurgicale sunt mai puțin mutilante, iar tratamentele oncologice au devenit tot mai țintite și eficiente.

Testările genetice, un pas înainte în prevenție

Pentru femeile cu istoric familial de cancer, testările genetice pot face diferența. Aceste analize detectează mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2, asociate cu un risc crescut de cancer mamar sau ovarian.

„Dacă există o mutație genetică, pacientele trebuie monitorizate atent, prin ecografii transvaginale și analize specifice. Riscul poate crește până la 80% pentru cancerul de sân și 50% pentru cancerul ovarian”, a explicat Cristina Berteanu.

România, printre țările cu cele mai multe cazuri

Statisticile plasează România în topul negativ al Uniunii Europene la incidența cancerului de col uterin. Cauzele sunt multiple: prevenție deficitară, lipsa informării, amânarea controalelor și subestimarea simptomelor.

Medicii atrag atenția că o simplă vizită anuală la ginecolog, completată de vaccinarea anti-HPV și testele de screening, pot salva vieți, iar diagnosticul de cancer de col uterin nu trebuie să fie o condamnare la moarte.

Citește și: Hemoglobinuria paroxistică nocturnă, o boală rară, gravă şi frecvent subdiagnosticată