Dr. Radu Ţincu: Nu avem suficientă educaţie medicală pentru legalizarea drogurilor uşoare
El a amintit că ţările care au legalizat drogurile şi au monitorizat efectele nu au reuşit să aducă până acum concluzii reproductibile.

Articol de Andrei Ilinca, Publicat: 18 Februarie 2025, 15:02 • Actualizat: 18 Februarie 2025, 15:36
România nu este pregătită pentru legalizarea drogurilor ușoare, printre motive aflându-se lipsa educației medicale care să permită înțelegerea corectă a fenomenului, a declarat marţi, pentru Agerpres, profesorul universitar doctor Radu Ţincu, medic primar ATI, toxicolog, coordonatorul disciplinei de Toxicologie Clinică din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie 'Carol Davila' din Bucureşti.
El a amintit că ţările care au legalizat drogurile şi au monitorizat efectele nu au reuşit să aducă până acum concluzii reproductibile, efectele legalizării depinzând de diverşi factori, tipologia socială, informarea potenţialilor consumatori.
„Vă dau un exemplu, în Statele Unite, după legalizarea marijuanei, numărul accidentelor rutiere cu conducători auto surprinşi cu cannabis s-a triplat în 18 luni de la legalizare. Eu cred că societatea românească nu este pregătită în acest moment pentru legalizarea drogurilor uşoare, fiindcă nu avem suficientă educaţie medicală care să permită o înţelegere corectă a fenomenului”, a menţionat Radu Ţincu.
„Drogurile nu oferă libertate”
El a explicat că drogurile sunt o problemă de siguranţă naţională şi de interes naţional, iar în lupta cu stupefiantele sau dependenţele în general este nevoie de o informare completă şi coerentă, cu atât mai mult cu cât consumul de droguri începe de la o vârstă tot mai mică, 12-14 ani.
„Drogurile nu oferă libertate. Dimpotrivă, îi transformă pe tineri în sclavi ai unei substanţe psihoactive. Debutul consumului în perioada adolescenţei modifică în mod ireversibil dezvoltarea sistemului nervos central, iar acest lucru înseamnă o scădere a capacităţilor intelectuale, o afectare a comportamentului.
Mai mult decât atât, avem studii din Statele Unite ale Americii care semnalează o depersonalizare, adică o afectare a personalităţii acestor oameni. Nu cred că există vreun tânăr care-şi doreşte să aibă un IQ mai mic, să aibă tulburări de comportament sau să necesite tratament psihiatric pentru a putea compensa aceste complicaţii determinate de droguri”, a mai spus profesorul universitar Radu Ţincu.
Citește și: A crescut numărul minorilor care fac trafic de droguri