Numărul tinerilor diagnosticați cu afecțiuni oncologice a crescut în mod alarmant în ultima perioadă - nu doar în România, ci la nivel mondial. Profesorul doctor Mircea Beuran, specialist în chirurgie oncologică, a explicat motivele, marți, 7 ianuarie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Un studiu citat de BMJ Oncology, care analizează statistici globale şi care se concentrează pe 29 de tipuri de cancer la persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 49 de ani, a constatat că incidenţa acestei boli a crescut cu aproximativ 79% în perioada 1990 - 2019.

Specialistul în chirurgie oncologică a explicat că această creștere este legată de schimbările suferite de stilul de viață. Acestea au început să apară după anii 1950, odată cu industrializarea, cu modificarea vieţii în ţările capitaliste, cu modificarea noxelor, a dietei, a obiceiurilor ş.a.m.d.

„Toate acestea, în timp, pe terenul unor modificări genetice pe care le purtăm cu toţii, terenul prielnic a făcut să se dezvolte. Probabil că accelerarea aceasta pe care o străbatem şi noi în ultimii 30 de ani, pe modificările pe care le-am zis şi pe terenul pe care îl avem, să aducă în observaţie directă şi lucrurile care ne surprind.

Dar totodată, aşa cum aţi spus, analiza aceasta este globală, adică la nivel internaţional, că discutăm de cancere, America, Japonia, Europa, vârful acesta de cancere la persoanele tinere este în creştere. Eu vă pot da, aşa, o orientare, fără să mă aplec pe nişte statistici pur naţionale, ci pe evidenţele pe care Spitalul Floreasca le are, la întâlnirea pe care noi, medicii, o avem cu pacienţii aceştia tineri şi am văzut că numărul mare de cancere, în special pe zona în care noi lucrăm, pe cancerele de tub digestiv, esofag, stomac, colon, rect, intestin subţire, glande anexe, ficat, pancreas sunt în creştere.

Pot să vă spun că zilnic, chirurgia de la Floreasca are două, trei, patru cancere de colon, rect, complicate. Nu numai că vin selectiv să se opereze. Şi lucrul acesta este gândit de noi în baza anamnezei pe care o facem, că trebuie să tragem un semnal de alarmă asupra modificării stilului de viaţă pe care aceşti tineri o au, nu numai legat de dietă, să ştiţi.

Se leagă de foarte multe lucruri, de consumul de băuturi hidrocarbonate, de energizante, de alcool, de fumat, de sedentarism, de lucrul sub stres. În multe instituţii povestesc lucrul acesta. Apoi sunt dependenţi foarte mult de activitatea sub radiaţii albastre, cum ar fi monitorul calculatorului, al tabletei, al telefonului. Pot să vă spun că sunt unii privaţi de somn şi lucrul acesta nu-l observăm numai la adulţii tineri, ci observăm din poveşti, din discuţiile lor şi la copiii lor.

Lumea este interesată tot timpul să se uite să vadă ce s-a mai întâmplat, motiv pentru care s-au modificat foarte multe dintre ciclurile acestea circadiene în care noi suntem în universul ăsta, totuşi într-un anumit fel setaţi şi cred că toate lucrurile acestea, dacă le-am contabiliza şi le-am reduce la factorii care influenţează cancerul, alături de factorii de risc, modificările stilului de viaţă şi expunerea la noxele de mediu sunt o consecinţă pe care lumea medicală, guvernanţii noştri ar trebui să se aplece mult mai mult asupra modului în care tânăra generaţie, pentru că ăsta este viitorul, se dezvoltă”, a explicat Mircea Beuran.

Cancerul colorectal, cel mai frecvent în rândul tinerilor

De asemenea, specialistul în chirurgie oncologică a spus că cel mai întâlnit tip de cancer în rândul tinerilor este cel colorectal. Profesorul a explicat că acesta este legat de dietă și de microbiomul intestinal.

„Această noţiune de microbiom intestinal se referă la genele care alcătuiesc cam între 10 şi 100.000 de trilioane de bacterii şi microorganisme care trăiesc la nivelul tubului intestinal, al tractului intestinal, au un rol foarte important în imunitate, în digeste, în sinteza unor vitamine. Numai că este influenţat acest microbion intestinal negativ, de dietă, de alcool, de fumat”, a adăugat specialistul, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

El a continuat spunând că multe alimente consumate de tineri sunt ultra-procesate și că această ultra-procesare nu face altceva decât să încarce alimentul respectiv cu noxe ce se leagă de colorare, de conservare, de particularitatea mirosului etc.

„Toate acestea sunt un plus pe care chimia pe care o aduce alimentul respectiv, nu mulţumeşte ca activitate de digestie şi de neutralizare a toxinelor, iar ele, prin contactul direct zi de zi, nu pot produce decât modificări la nivel celular. Modificările acestea la nivel celular, în timp, dezvoltă tumori.

Tumori de tot felul, să ştiţi. Noi ar trebui să fim legaţi de o dietă care să nu fie încărcată de acestea, procesare. Doi - legume, fructe cât mai multe. Iar variantele de alimentaţie pe care le tot discutăm sunt legate de a nu folosi mâncarea aceasta care nu mai este gătită în casă, ea este o mâncare industrială”, a mai spus profesorul.

„Cu tot ce înseamnă o nouă chimie care vedeţi că nu face casă bună cu organismul nostru. Iar această luptă continuă între chimia pe care o luăm cu reacţiile noastre chimice, în timp, pot să fac aceste modificări. Întâi sunt modificările inflamatorii, iar pe terenul inflamaţiei cronice se dezvoltă cancerul în orice segment anatomic”, a continuat el.

Citește și: O metodă de „reducere la tăcere” a mutațiilor unor gene care cauzează cancer, descoperită de cercetători