Postul Mare al Paștilor poate fi definit ca o perioadă de restricții alimentare și comportamentale asumate benevol, implicând un șir de provocări ce urmează a fi gestionate pentru o perioadă de 7 săptămâni, notează Radio Chișinău.

În acest interval de timp, creștinii ortodocși devin, practic, vegetarieni, iar ca să treacă fără consecințe nefaste asupra sănătății, asumarea acestui regim alimentar necesită o bună informare, arată un comunicat al Agenției Naționale de Sănătate Publică a Republicii Moldova.

Specialiștii punctează câteva greșeli alimentare frecvente comise în această perioadă și recomandări generale pentru depășirea eficientă a acestora.

Urmarea unui regim alimentar monoton poate genera deficiențe nutriționale, dezechilibru energetic, sporirea riscului de apariție a bolilor cronice și dereglări ale digestiei, în special în cazul predominării produselor intens prelucrate, cele ambalate.

Conform studiului STEPS (Prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile în Republica Moldova - 2021), consumul de fructe și legume este unul scăzut în rândul populației adulte, 63,4% dintre respondenți consumă sub cinci porții de fructe și legume pe zi.

Nutriționiștii recomandă conumul zilnic a cel puțin cinci porții de fructe și legume (trei de legume și două de fructe). Nu ezitați să adăugați în această perioadă legumele de sezon – urzicile, spanacul, ceapa verde, leurda și ridichile, bogate în antioxidanți și microelementele necesare pentru o bună funcționare a organismului. Totodată, adăugați în meniul zilnic 2-3 porții de cereale integrale, 1-2 porții de leguminoase (fasole, mazăre, năut, linte, soia și produse din soia), 30-40 g de nuci și semințe, dar și fructe uscate, 4-5 lingurițe de uleiuri nerafinate. Din produsele conservate, optați pentru cele congelate, deshidratate sau murate.

Consumul excesiv de produse rafinate determină în post fluctuații ale zahărului din sânge. O glicemie instabilă poate genera în timp rezistență la insulină și apariția diabetului zaharat de tip II. La nivel național, conform studiului STEPS (2021), fiecare a zecea persoană (9,9%) are zahărul din sânge măsurat pe nemâncate alterat sau o stare de prediabet.

Pentru a evita foamea necontrolată, adăugați în meniu suficiente proteine de origine vegetală (leguminoase, nuci, semințe, ciuperci), fibre alimentare (legume, verdețuri, fructe, cereale integrale) și grăsimi sănătoase (nuci, semințe, avocado, uleiuri nerafinate) – anume aceste nutrimente echilibrează nivelul de zahăr din sânge. Reduceți cantitatea consumată de cartofi, făinoase rafinate (griș, cus-cus, paste, pâine, fursecuri din făină de calitatea superioară, dulciuri, pateuri și alte produse prelucrate, ambalate cu marcajul „de post”). O altă strategie este să faceți mișcare timp de 10-15 minute după fiecare masă. Chiar și o plimbare lejeră vă poate reduce glicemia cu până la 30%.

Respectarea postului indiferent de restricții poate determina acutizarea bolilor cronice și influența negativ sănătatea persoanelor care suferă de tulburări ale comportamentului alimentar (anorexie, bulimie, mâncat compulsiv) sau administrează preparate medicamentoase la indicația medicului.

Dacă suferiți de boli cronice și/sau administrați medicamente, înainte de a ține post, consultați-vă cu medicul Dvs. Se recomandă să evite respectarea postului vârstnicii, copiii și adolescenții până la vârsta de 14 ani, femeile însărcinate și cele care alăptează, persoanele care exercită munci fizice grele sau suferă de patologii în forma acută sau cronică (diabet zaharat, boli infecțioase, anemii, patologii inflamatorii ale tractului gastrointestinal, ale rinichilor sau ficatului).

Citește și: O cauză a psoriazisului, descoperită de cercetători