Rectorul UMF „Carol Davila”: Stresul poate conduce la apariţia unor boli grave sau extrem de grave
„Fie că vorbim de stresul profesional, individual sau colectiv, această problemă majoră existenţială ascunde în spatele său o gamă largă de cauze.”
Articol de Andrei Ilinca, Publicat: 10 Octombrie 2024, 10:24 • Actualizat: 10 Octombrie 2024, 10:29
Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” Viorel Jinga a declarat, joi, că stresul instalat treptat în corp poate conduce la apariția unor boli grave sau extrem de grave.
„Consider că ştiinţa longevităţii umane începe înainte de toate cu noi înşine, prin emoţie pozitivă, empatie şi iubire. (...) Stresul care se instalează treptat în organismul uman poate conduce la apariţia unor boli grave sau extrem de grave.
Fie că vorbim de stresul profesional, individual sau colectiv, această problemă majoră existenţială ascunde în spatele său o gamă largă de cauze pe care cred că ar trebui să ne focusăm atenţia şi să reuşim o diminuare accelerată a factorilor de risc”, a spus Jinga, prezent la cea de-a VII-a ediţie a Stress Congress, cu tema „Sănătate cerebrală, îmbătrânire cerebrală şi ştiinţa longevităţii”, organizată sub Înaltul Patronaj al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, în colaborare cu Fundaţia Ana Aslan Internaţional, la Palatul Parlamentului.
„Avem nevoie înainte de toate de o activitate cerebrală echilibrată”
În opinia sa, este foarte importantă prevenţia, întrucât stresul produce efecte grave, uneori ireversibile, trupului uman.
„Cred că şi de această dată se impune să readucem în discuţie importanţa prevenţiei şi nu doar din perspectivă medicală, ci în toată profunzimea sensului de a preveni sau de a preîntâmpina în mod esenţial stările negative ale spiritului şi ale minţii noastre că pot produce efecte grave uneori ireversibile trupului uman.
Pe cale de consecinţă, pentru o evita aceste efecte avem nevoie înainte de toate de o activitate cerebrală echilibrată şi susţinută, de practici care favorizează sănătatea cognitivă şi emoţională şi care menţin neuroplasticitatea şi stimulează formarea de noi dimensiuni neuronale, iar pentru înţelegerea acestor concepte avem nevoie de educaţie permanentă care să conducă implicit şi la creşterea gradului nostru de informare şi conştientizare nu doar asupra factorilor de risc şi mai ales a înţelegerii cât mai timpurii a sensului vieţii prin cunoaşterea continuă”, a mai arătat rectorul.
Citește și: Dificultăţile financiare şi problemele de la locul de muncă, mai stresante decât un deces în familie
