Creatina ar putea contribui la creșterea masei musculare chiar și în lipsa unui program de antrenament, conform unor constatări recente ale unei echipe de cercetători de la Universitatea Texas A&M din Statele Unite ale Americii.

Astfel, creatina, cunoscută pe scară largă pentru rolul său în susţinerea dezvoltării musculare şi a performanţei sportive, ar putea fi deosebit de utilă la vârsta mijlocie, când menţinerea masei musculare devine tot mai importantă.

În cadrul unui studiu cu durata de 12 săptămâni, publicat în Journal of the International Society of Sports Nutrition, participanţii adulţi cu vârste cuprinse între 45 şi 65 de ani care au luat creatină şi-au mărit masa musculară şi forţa chiar şi în cazul în care nu au urmat un program structurat de exerciţii fizice, potrivit site-ului Science Daily, citat de Agerpres.

Totuși, participanții la studiu care au combinat creatina cu exerciţiile fizice regulate au înregistrat îmbunătăţiri mai semnificative.

Rezultatele se adaugă cercetărilor tot mai numeroase care explorează creatina dincolo de rolul său de supliment pentru sportivi. Oamenii de ştiinţă studiază, totodată, dacă această substanţă poate contribui la menţinerea sănătăţii musculare şi la o îmbătrânire sănătoasă.

Studiul a fost condus de dr. Richard Kreider, profesor şi director al Laboratorului de sport şi nutriţie sportivă de la Texas A&M. Kreider studiază creatina de mai bine de trei decenii.

Beneficiile creatinei

Creatina se găseşte în mod natural în organism şi ajută la refacerea energiei celulare, iar decenii de cercetări au examinat efectele sale asupra performanţei fizice, dezvoltării musculare şi forţei fizice.

Lucrările anterioare ale lui Kreider au sugerat, de asemenea, că această substanţă poate să ofere beneficii pentru sănătate pe tot parcursul vieţii.

În cadrul noului studiu au fost implicaţi 64 de adulţi sănătoşi care au finalizat întregul program de intervenţie de 12 săptămâni. Participanţii au fost cei care au decis dacă să se înscrie într-un program structurat de exerciţii fizice şi dietă sau să rămână într-un grup de control, fără exerciţii fizice.

Participanţii din aceste grupuri au fost repartizaţi aleatoriu să consume zilnic fie 10 grame de creatină monohidrată, fie un placebo.

Dintre participanţii care nu s-au înscris în programul de exerciţii fizice, cei care au luat creatină au câştigat aproximativ un kilogram de ţesut slab în cele 12 săptămâni. În plus, aceştia şi-au îmbunătăţit forţa la exerciţiile de presă pentru picioare şi pentru piept.

Participanţii la programul de exerciţii fizice au efectuat atât antrenament de rezistenţă, cât şi aerobic, de trei ori pe săptămână.

Creatina nu a părut să îmbunătăţească capacitatea aerobică dincolo de beneficiile exerciţiilor fizice în sine. Acest rezultat este în concordanţă cu dovezile anterioare, conform cărora creatina susţine în primul rând forţa musculară, mai degrabă decât capacitatea aerobică.

În plus, cercetătorii au examinat o altă problemă importantă: cum poate fi redusă grăsimea corporală fără a se pierde masa musculară în timpul acestui proces. Participanţii din grupul care a efectuat exerciţii fizice au urmat o dietă care a creat un deficit caloric modest.

După 12 săptămâni, cei care au luat creatină au acumulat aproximativ 1,4 kilograme de ţesut slab, pierzând în acelaşi timp din grăsime. Prin comparaţie, participanţii care au urmat acelaşi program de exerciţii şi dietă, însă au luat un placebo, au prezentat schimbări nesemnificative în ceea ce priveşte ţesutul slab.

Studiul a fost finanţat de WoodNext Foundation prin intermediul Texas A&M Foundation.

Conform cercetătorilor, acesta este primul studiu care demonstrează că adăugarea creatinei la un program de slăbire bazat pe exerciţii fizice şi dietă poate reduce procentul de grăsime corporală mai mult decât exerciţiile fizice şi dieta luate separat.

Organismul produce creatină în mod natural, iar aceasta se găseşte, de asemenea, în alimente, inclusiv în carne şi peşte. Cu toate acestea, potrivit lui Kreider, multe persoane nu consumă o cantitate suficientă doar din alimentaţie.

Pentru a atinge un aport zilnic de 10 grame doar din alimentaţie ar fi necesar să se consume între 2,3 şi 4,5 de kilograme de carne sau de peşte în fiecare zi, a notat el, adăugând că suplimentele reprezintă o opţiune mai practică şi mai puţin costisitoare.

Creatina se numără printre cele mai studiate suplimente sportive şi nutriţionale. Într-o analiză din 2025, Kreider şi colegii săi au analizat 685 de studii clinice şi nu au constatat nicio diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte ratele de efecte secundare raportate între persoanele care luau creatină şi cele care primeau un placebo.

Citește și: Studiu: Densitatea osoasă scăzută ar putea fi asociată cu declinul cognitiv