Speranța de viață la nivel mondial a revenit la nivelurile dinaintea pandemiei de Covid, însă persistă disparități semnificative între regiuni, potrivit unui amplu studiu publicat în revista medicală The Lancet.

Pandemia, care a cuprins întreaga planetă în 2020, a devenit rapid principala cauză de deces la nivel global, reducând drastic speranța de viață.

Euronews amintește că persoanele născute în 2021 puteau spera să trăiască, în medie, 71,7 ani.

Până în 2023 însă, Covid coborâse pe locul 20 în topul cauzelor de deces, fiind devansată de boli cronice, Alzheimer și afecțiuni neonatale. Astfel, speranța de viață globală a urcat la 73,8 ani.

Conform cercetării, bolile cronice reprezintă acum aproape două treimi din totalul deceselor și al îmbolnăvirilor la nivel mondial, cele mai frecvente fiind bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale și diabetul.

Factorii de risc precum obezitatea, fumatul și poluarea aerului joacă un rol major în apariția acestor boli.

Potrivit estimărilor cercetătorilor, peste 40% din totalul deceselor și dizabilităților la nivel global ar putea fi prevenite dacă acești factori ar fi gestionați eficient.

„Creșterea rapidă a populației îmbătrânite și evoluția factorilor de risc au inaugurat o nouă eră a provocărilor globale de sănătate”, a declarat dr. Christopher Murray, directorul Institutului pentru Măsurători și Evaluări în Sănătate (IHME) din SUA, coordonatorul studiului.

Echipa sa a analizat date privind 375 de boli și traumatisme și 88 de factori de risc din 204 țări și teritorii, în perioada 1990 - 2023.

Pentru Europa, studiul a separat datele pentru Franța, Germania, Italia, Spania și Regatul Unit. În toate aceste state, bolile de inimă au fost principala cauză de deces în 2023 – cu excepția Franței, unde cancerul pulmonar s-a situat pe primul loc.

Speranța de viață în aceste 5 țări europene a fost semnificativ mai ridicată decât media globală, variind între 80,9 ani în Germania și 83,2 ani în Spania.

Cercetătorii au atras atenția și asupra creșterii ratelor mortalității în rândul adolescenților și tinerilor adulți din America de Nord și America Latină, cauzate de sinucideri, consum de droguri și alcool, precum și în Africa subsahariană, din cauza bolilor infecțioase și a accidentelor.

Rezultatele ar trebui să fie „un semnal de alarmă” pentru guverne și liderii din domeniul sănătății, a avertizat dr. Murray, îndemnându-i „să reacționeze rapid și strategic la tendințele alarmante care transformă nevoile de sănătate publică la nivel mondial”.

Citește și: Rețelele sociale sporesc "sentimentul de singurătate şi izolare"