Municipiul Buzău s-a înscris în cursa celor 10 oraşe din România care vor beneficia de o finanţare în valoare de 1 miliard de euro, buget prin intermediul căruia se încearcă atingerea neutralităţii climatice până în anul 2035.

Proiectul național M100

În cadrul conferinţei M100: 'Mirror Mission Cities Hub România', organizată marţi la Primăria Buzău, reprezentanţi ai Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), ai administraţiilor publice locale, specialişti şi persoane interesate au vorbit pe larg despre conceptul M100, un proiect naţional prin care România îşi coordonează eforturile pentru a atinge ţintele de neutralitate climatică asumate la nivel european, respectiv 100 de oraşe inteligente şi neutre din punct de vedere climatic până în 2035.

Potrivit calendarului, până la data de 15 septembrie administraţiile oraşelor participante vor trebui să depună aplicaţiile online, iar un juriu format din specialişti internaţionali se va întruni la Bucureşti, unde timp de o lună le va analiza.

Ulterior, în perioada 28-29 octombrie, vor fi anunţate cele 10 oraşe din România participante la misiunea M100, relatează Agerpres.

10 orașe, selectate în misiunea M100

„Este o caravană pe care am pornit-o la nivel naţional şi sper ca municipiul Buzău să participe la această competiţie, noi ne propunem să orientăm oraşele către un viitor sustenabil, verde, pentru că acest lucru aduce beneficii în creşterea calităţii vieţii, o sănătate mai bună, pregătim oraşele să devină rezistente la fenomenele climatice.

Invităm toate administraţiile locale cu oraşe de peste 50.000 de locuitori eligibile pentru a participa la această competiţie şi prezentăm misiunea Uniunii Europene (UE) de 100 de oraşe neutre din punct de vedere climatic, pe care noi o replicăm în România.

Pregătim o finanţare de 1 miliard de euro pentru aceste 10 oraşe care vor fi selectate în misiunea M100 pentru a finanţa planurile de investiţii aferente. Eu sper ca cele 10 oraşe care vor fi selectate să-şi asume o ambiţie de a atinge neutralitatea climatică până în 2035, iar noi, de la Guvern, să sprijinim cu finanţare astfel încât să construim un viitor mai bun pentru cetăţenii noştri.

Buzăul are un punct forte pe economie circulară, însă proiectele şi premiile internaţionale pe care le are cred că vor cântări în procesul de selecţie a celor 10 oraşe”, a declarat marţi secretarul de stat din cadrul MIPE Ovidiu Cîmpean.

Buzăul se pregătește să devină cel mai verde oraș din țară

Pentru ca Buzăul să fie selectat în grupul celor 10 oraşe care îşi propun să se adapteze la noile condiţii climatice, administraţia locală propune un proiect pilot referitor la refolosirea apei uzate din staţia de epurare pentru irigarea unor suprafeţe agricole, dar şi iniţiative ce vizează economia circulară sau mărirea spaţiilor verzi şi a luciilor de apă.

„La Buzău avem proiecte prin care ne propunem să devenim neutri din punct de vedere climatic. Ne prezentăm cu proiectul unicat la nivelul ţării prin care să utilizăm 10-12 milioane mc apă uzată pentru irigaţii.

Buzăul şi-a propus să devină cel mai verde oraş din România, în momentul de faţă avem 31 mp spaţiu verde/cap locuitor, ceea ce ne situează în prima parte a oraşelor verzi. Ne-am propus să plantăm în arealul Natura 2000 care trece pe lângă Canalul Iazul Morilor. Dacă va fi reabilitat acest canal, putem mări de 3-4 ori suprafaţa luciilor de apă din municipiul Buzău.

Avem singura strategie de tranziţie la economia circulară. Avem aici cel mai mare reciclator din UE care a prelucrat anul trecut peste 400.000 tone de PET-uri. Avem prima şcoală circulară din România premiată în Franţa, Germania ne-a finanţat un concept de tranziţie la economia circulară. Lucrăm la transformarea pădurii Crâng în pădure parc, în jur de 200 ha”, a precizat primarul municipiului Buzău, Constantin Toma.

Proiectul pilot privind utilizarea apei uzate din staţia de epurare a municipiului Buzău, în vederea punerii în valoare a canalului gravitaţional Iazul Morilor, aflat în faza de studiu de prefezabilitate, se adresează comunelor Ţinteşti, Smeeni, Gălbinaşi, Cilibia şi C.A. Rosetti şi prevede folosirea apei semi-epurate din staţia de epurare şi a debitelor tranzitate de canalul Iazul Morilor pentru irigarea a circa 30.000 de hectare de terenuri agricole.

Citește și: Proiectul hidroenergetic de la Răstoliţa, județul Mureș, contestat de 5 organizații de mediu