Criza climatică face ca fiecare zi să fie mai lungă, pe măsură ce topirea gheții polare afectează planeta, după cum arată un nou studiu. Oamenii de știință au explicat fenomenul.

Conform specialiștilor, modificarea duratei zilei este de ordinul milisecundelor, dar este suficientă pentru a perturba traficul pe internet, tranzacțiile financiare și navigația GPS, toate acestea bazându-se pe măsurarea exactă a timpului.

Lungimea zilei pe Pământ a crescut constant de-a lungul timpului geologic, din cauza rezistenței gravitaționale a Lunii asupra oceanelor și uscatului planetei. Cu toate acestea, topirea calotei glaciare a Groenlandei și Antarcticii ca urmare a încălzirii globale provocate de om a redistribuit apa stocată la latitudini înalte în oceanele lumii, ceea ce a dus la o cantitate mai mare de apă în mările din apropierea ecuatorului.

Acest lucru face Pământul „mai aplatizat sau mai gras”, încetinind rotația planetei și prelungind și mai mult durata zilei, potrivit The Guardian.

Modificări ce ar fi avut loc în miliarde de ani, provocate de oameni în doar 100-200 de ani

Unele studii au arătat că redistribuirea apei a determinat deplasarea axei de rotație a Pământului - polii nord și sud, în timp ce alte lucrări au arătat că emisiile de carbon ale omenirii micșorează stratosfera.

„Putem observa impactul nostru, ca oameni, asupra întregului sistem terestru, nu doar la nivel local, cum ar fi creșterea temperaturii, ci în mod fundamental, modificând modul în care se mișcă în spațiu și se rotește.

Din cauza emisiilor noastre de carbon, am făcut acest lucru în doar 100 sau 200 de ani. În timp ce procesele de guvernare anterioare au avut loc timp de miliarde de ani, iar acest lucru este izbitor.”, a declarat profesorul Benedikt Soja de la ETH Zurich din Elveția.

Cronometrarea umană se bazează pe ceasuri atomice, care sunt extrem de precise. Însă, timpul exact al unei zile - o rotație a Pământului - variază din cauza mareelor lunare, a impactului climatic și a unor alți factori, cum ar fi revenirea lentă a scoarței terestre după retragerea straturilor de gheață formate în ultima epocă glaciară.

Aceste diferențe trebuie să fie luate în considerare, a declarat Soja. „Toate centrele de date care gestionează internetul, comunicațiile și tranzacțiile financiare se bazează pe o sincronizare precisă. De asemenea, avem nevoie de o cunoaștere precisă a timpului pentru navigație, în special pentru sateliți și nave spațiale.”, a explicat profesorul Benedikt Soja.

Cercetarea, publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences din SUA, a utilizat observații și reconstrucții computerizate pentru a evalua impactul topirii gheții asupra duratei zilei. Rata de încetinire a variat între 0,3 și 1,0 milisecunde pe secol (ms/cy) între 1900 și 2000. Însă, începând cu anul 2000, pe măsură ce topirea s-a accelerat, rata de schimbare s-a accelerat, de asemenea, la 1,3 ms/cy.

„Această rată actuală este probabil mai mare decât oricând în ultimele câteva mii de ani. Se preconizează că va rămâne aproximativ la un nivel de 1,0 ms/cy pentru următoarele câteva decenii, chiar dacă emisiile de gaze cu efect de seră sunt reduse drastic", au declarat cercetătorii.

În cazul în care emisiile nu sunt reduse, rata de încetinire va crește la 2,6 ms/cy până în 2100, depășind mareele lunare ca cel mai mare factor care contribuie la variațiile pe termen lung ale lungimii zilelor, au afirmat cercetătorii.

„Acest studiu reprezintă un mare progres, deoarece confirmă faptul că pierderea îngrijorătoare de gheață pe care o suferă Groenlanda și Antarctica are un impact direct asupra lungimii zilei, determinând prelungirea zilelor noastre.

Această variație a duratei zilei are implicații critice nu numai pentru modul în care măsurăm timpul, ci și pentru GPS și alte tehnologii care ne guvernează viața modernă.”, a declarat doctorul Santiago Belda de la Universitatea din Alicante din Spania, care nu a făcut parte din echipa de cercetare.

Citește și: O peșteră pe Lună, descoperită în premieră. Cercetătorii au anunțat cum va putea fi folosită