Recoltele de struguri au fost culese timpuriu anul acesta și se îndreaptă deja către procesul de fabricare a vinului la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură de la Murfatlar.

Potrivit instituției, recoltele au fost mai mici în acest an din pricina condițiilor meteorologice, de doar 3,5-4 tone la hectar.

Recoltă puțină, dar calitativă

Cu toate acestea, viticultorii de la Murfatlar se declară mulțumiți de calitatea recoltei, grație zaharurilor acumulate în boabele fructelor, relatează Radio România Constanța.

„Într-adevăr, în acest an au fost turbulențe în ceea ce privește climatul favorabil viței de vie. Vara a fost deosebit de secetoasă, cu precipitații foarte puține. Au căzut cam 61 de mm de precipitație în două luni, în iulie și august. Doar spre sfârșitul lui august și septembrie au căzut precipitațiile mult dorite, dar deodată au venit, ceea ce a afectat calitatea recoltei de struguri. Doar în luna septembrie a plouat cât pentru toată vara (...), cam 200 litri de litri pe metru pătrat au căzut în această perioadă. Seceta ne-a obligat să declanșăm recoltatul mult mai devreme”, a declarat Aurora Ranca, directoarea Stațiunii de cercetare-dezvoltare pentru viticultură de la Murfatlar.

Conform directoarei, recoltele de anul acesta sunt considerabil scăzute față de anii precedenți.

„ (...) a fost un an dificil și din punct de vedere al cantității recoltei de struguri. Dacă estimam la începutul recoltatului că avem pe câmp în jur de șașe-opt tone, în funcție de soi de struguri, pe hectar, la sfârșit, din cauza ploilor, din cauza intrării putregaiului cenușiu și în plantații, recolta noastră a fost mult diminuată”, a explicat directoarea.

Cu toate acestea, recolta este considerată una bună din punct de vedere al calității fructelor, cu „acumulări foarte bune de zaharuri”.

Soiuri unicat, cultivate în Dobrogea

În ceea ce privește activitatea centrului de cercetare, Aurora Ranca atrage atenția asupra unor soiuri unicat de struguri.

„Menirea noastră ca unitate de cercetare este să venim cu inovație, cu nou în viticultura românească. Dar, ca soiuri tradiționale, putem menționa că în nicio parte a țării, așa ne mândrim noi, nu se comportă Chardonnay-ul (soiul de struguri, n.r.) așa de bine ca aici în Dobrogea, sau Pinot Noir-ul. Deci vinurile de Chardonnay, de Pinot Noir, chiar și de Pinot Gris, sunt deosebit de bune aici, în zona Murfatlarului”, a descris sursa citată.

Conform directoarei, centrul de cercetare a lucrat ani de zile pentru obținerea de soiuri noi prin încrucișări, luând naștere soiuri unice pe glob, precum „Columna”, un soi pentru vinuri albe, sau „Mamaia”, un soi pentru vinuri roșii sau roze.

În contextul unei pieți de vinuri suprasaturate de soiuri din toate colțurile luminii, Aurora Ranca subliniază importanța vinului românesc pentru consumatorii români.

Vinul românesc, de impact pentru consumatori

„Vinul românesc este important pentru români pentru că, chiar dacă suntem curioși să gustăm un vin din cine sau din Africa de Sud sau din Australia, totuși petrecerile, aniversările, chiar și înmormântările le realizăm cu vinurile noastre românești. Deci, românul preferă vinurile românești și asta este foarte bine”

În privința vinului dobrogean, reprezentanta centrului a evidențiat impactul acestuia în preferințele consumatorilor autohntoni, dar și în cadrul competițiilor de specialitate.

„În ceea ce privește Dobrogea, vinurile dobrogene (...) au început să se remarce foarte mult la concursurile naționale și internaționale de vinuri. Avem crame foarte moderne, cu vinificatori foarte pricepuți și participarea noastră la aceste concursuri este evidentă și prin premiile foarte multe obținute”, a explicat sursa citată.

Citește și: Producția românească de struguri, în scădere din cauza condițiilor climatice