Martirii temniţelor comuniste şi deportaţii în Bărăgan, comemorați la Reşiţa
Sute de bănăţeni şi-au găsit sfârşitul în Bărăgan şi doar o parte dintre cei deportați s-au mai întors pe meleagurile natale.
Publicat: 10 Martie 2024, 07:45 • Actualizat: 10 Martie 2024, 13:58
Foşti deţinuţi şi victime ale dictaturii comuniste, alături de urmaşi ai acestora, s-au întâlnit la Reşiţa, sâmbătă, de praznicului celor 40 de mucenici.
Sute de bănăţeni şi-au găsit sfârşitul în Bărăgan şi doar o parte dintre cei deportați s-au mai întors pe meleagurile natale, amintește Radio România Reșița.
La troiţa din Parcul Martir Traian Valeriu Frenţiu – Întâistătător al Bisericii Române Unite cu Roma, el însuşi un exponent al calvarului închisorilor comuniste din România, a fost oficiată o slujbă religioasă.
"Dumnezeu m-a scăpat de fiecare dată"
Manifestarea a început cu un Te Deum săvârşit de un sobor de preoţi din Protopopiatul Reşiţa, iar reprezentanţii autorităţilor locale şi judeţene, cât şi ai Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin şi ai asociaţiei organizatoare au depus la troiţa din parc coroane şi jerbe de flori în amintirea răposaţilor.
“Eu știu că am suferit și îmi pare rău că am suferit cam degeaba, asta e părerea mea că, nu am prea am câștigat nimic. Cam tot ăia care ne-au condus atunci, acum sunt copiii lor. Sunt puțini din care au revenit la normal.
Eu am multe multe de spus că viața mea e o istorie întreagă. La 23 de ani am fost prins, condamnat pentru 25 de ani, încercuit de securitate, de armată de vreo opt ori și Dumnezeu m-a scăpat de fiecare dată. Am fost vândut, m-au somat și, după primul foc s-a blocat pistolul, cine l-a blocat? Numai Dumnezeu!
În munții Semenicului, la un canton, mi-a trecut cartușul prin noul testament", a mărturisit cel mai în etate deţinut politic din Banat şi singurul în viaţă din întreaga ţară, Nicolae Ciurică din Teregova.
Popular praznic înaintea Paștilor
Sărbătoarea Mucenicilor este cel mai popular praznic al primăverii, înaintea Paştilor.
Conform tradiţiei, în această zi femeile coc sau fierb 40 de figurine din aluat, numite “sfinţişori” sau “mucenici”. Aceştia sunt făcuţi din aluat dospit şi au forma cifrei opt, care reprezintă de fapt cele opt zile de tortură şi simbolul cosmic.
După ce sunt scoşi din cuptor, mucenicii se ung cu miere şi se presară cu nucă după care sunt împărţiţi pentru sufletul răposaţilor.
De asemenea, persoanele care nu au nume de sfinţi îşi pot serba în 9 martie chiar şi onomastica.
