Afecțiunile psihice se situează pe locul al cincilea între specialitățile medicale cele mai solicitate în ambulatoriul de specialitate din județul Olt.

Medicul psihiatru Sorin Brătoi explică poziționarea prin creșterea cazurilor de anxietate, pe fondul stresului prelungit și al efectelor post-pandemie.

Potrivit Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Olt, în 2024 cele mai accesate specialități în ambulatoriu au fost: cardiologia (20.459 de pacienți), diabet, nutriție și boli metabolice (18.600 de pacienți), oftalmologia (17.927 de pacienți), neurologia (17.296 de pacienți) și psihiatria (peste 16.300 de pacienți).

Efectele pandemiei se resimt asupra psihicului

„Topul celor mai solicitate specialităţi la nivelul judeţului Olt se menţine şi în acest an. Numărul asiguraţilor care accesează servicii medicale este în creştere constantă, reflectând un acces tot mai facil la consultaţii de specialitate, dar şi un interes sporit pentru menţinerea sănătăţii, conştientizând riscurile la care se supun în lipsa unui control medical”, a comentat purtătoarea de cuvânt a CAS Olt, Constanţa Florea.

Adresabilitatea către psihiatrie a crescut constant în ultimii 10–15 ani, a declarat medicul psihiatru Sorin Brătoi, director medical al Spitalului de Psihiatrie Cronici Schitu Greci.

„În vremurile pe care le trăim, una dintre componentele implicate în majoritatea afecţiunilor este stresul. Aşa încât este firesc să avem în top afecţiunile cardiovasculare, iar în ceea ce priveşte afecţiunile psihiatrice, adresabilitatea către medicul psihiatru creşte constant şi a crescut constant în ultimii 10-15 ani. Şi pot să vă spun asta şi din experienţă proprie, dar şi din experienţa din familie, a tatălui meu, care a lucrat în ambulatoriu, şi am constatat că după 2010 adresabilitatea către Psihiatrie, în special în ambulatoriu, dar şi în serviciile spitaliceşti, a crescut constant”, a spus Sorin Brătoi.

Potrivit lui Sorin Brătoi, stresul și pandemia au reprezentat o combinație de factori care a dus la creșterea numărului de pacienți cu afecțiuni psihice.

„Părerea mea este că stresul este una dintre principalele componente şi, în subsidiar, după pandemie, adresabilitatea a crescut substanţial pe patologie de anxietate, tulburarea depresiv-anxioasă. Foarte mult după pandemie s-a amplificat numărul de pacienţi psihiatrici cu aceste afecţiuni. Sigur, şi tulburările psihotice, schizofrenia, se menţin, dar, în special, repet, în special, problemele de anxietate, tulburarea depresiv-anxioasă. Şi cred că aici este o combinaţie, o dată, după pandemie, care a resetat complet societatea şi, doi la mână, stresul care a devenit încet, încet mai accentuat”, a afirmat Sorin Brătoi.

Tehnologia și spațiul digital au consecințe asupra psihicului

Conform Agerpres, stresul continuu şi pandemia au provocat o creştere a adresabilităţii cabinetelor de psihiatrie.

„Vedeţi dumneavoastră, o să ziceţi, bine, bine, stresul! Ce se întâmplă, de unde atâta stres? Creierul uman este conceput să reziste unui stres foarte mare pe o perioadă foarte scurtă de timp. Ieşea omul din peşteră, avea de vânat, vâna, dacă supravieţuia era bine, vâna, mânca şi gata. Dar când se întorcea în peşteră, nu avea rate la peştera, nu avea curent la peştera şi de aici vin toate problemele, deci, nu este făcut pentru stresul pe care îl îndurăm acum. În sensul că acum avem un stres de nivel mediu, pentru că avem adăpost, avem căldura, avem lumină, dar toate vin cu nişte costuri. Îndurăm un stres de nivel mediu, dar constant pe toată perioada vieţii, părerea mea. Este vorba, dacă privim în urmă, cum este structurat creierul. Creierul uman este făcut pentru stres de nivel maxim, dar pe perioadă scurtă de timp. Ce trăim acum este un stres de nivel mediu, dar tolerabil dacă n-ar fi continuu, dar care este continuu şi de aici apar probleme. La care, repet, episodul pandemic, deci anii 2020, în special 2021 şi ce a urmat după, au generat această explozie, această creşterea adresabilităţii la medicul psihiatru pentru fenomenele din grupa anxietate — anxietatea, tulburarea depresivă, anxioase, atacurile de panică. Şi persoane tinere, adică, credeţi-mă, stau de vorbă cu pacienţi de 20, 22, până în 25 de ani”, a explicat medicul.

Odată cu dezvoltarea tehnologiei, „îşi arată colţii” și viața online, fenomen care produce sentimente de izolare, a punctat sursa citată.

„Şi aici este o discuţie interesantă, capcana asta a vieţii online îşi arată colţii, de cele mai multe ori. Şi asta sunt de vorbă cu copiii, în general, tinerii. Oamenii maturi, cu experienţă de viaţă, pot să facă puţin diferenţa. Dar, părerea mea, de unde apar situaţiile astea de neadaptare şi de stres şi de închidere în sine? Pentru că, în viaţa online, majoritatea oamenilor tind să posteze şi să arate doar partea pozitivă. Acum, nimeni nu-şi postează necazurile şi prin comparaţie, cum aţi subliniat, fiecare se uită şi spune: ce viaţă are ăla, uite cum e ăla şi eu n-am nimic. Şi lucrul ăsta se accentuează şi de ce te uiţi o dată, de ce tot începi să te uiţi şi mai mult şi constaţi că mai mulţi sunt cu chestii mai grozave decât ale tale şi apare închiderea asta în sine”, a completat Brătoi.

Dependența de dispozitive electronice reprezintă, la rândul său, una printre posibilele explicaţii pentru tulburările de anxietate, a menționat medicul.

„Deja este cuantificată dependenţa de mijloacele electronice şi, de asemenea, am citit chiar cu amuzament, cu ceva timp în urmă, o nouă formă de anxietate, anxietatea de 1%, baterie, manifestată în rândul tineretului. Noi, când ne-am format ca personalitate, am învăţat la şcoală, ne-am făcut o cultură, o bază şi am învăţat să căutăm informaţiile pe baza educaţiei pe care am primit-o din diverse surse. Ei au la îndemână o singură sursă, un buton, şi, din păcate, sunt inundaţi de prea multe informaţii şi li se livrează concluziile. Şi creierul este obişnuit să nu mai stea să analizeze, să compare, să caute surse, să facă diferenţa, să lege cu ce a învăţat şi pe ce şi-a construit fundaţia, ci să ia direct concluziile. Şi de aici apar toate aceste tulburări”, a adăugat Sorin Brătoi.

Citește și: Consiliul Europei critică România pentru tratamentul pacienților din spitalele de psihiatrie