Inaugurarea expoziției de fotografii documentare „Flori pe Prut: 35 de ani de la primul Pod de Flori” a avut loc, marți, la Parlamentul Republicii Moldova.

Organizată în parteneriat de Agenţia Informaţională de Stat MOLDPRES şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, expoziţia inaugurată marţi la Chişinău prezintă fotografii realizate de fotografi cunoscuţi din Republica Moldova şi România şi reconstituie simbolic „Podul de Flori” de acum 35 de ani şi emoţiile trăite de zeci de mii de oameni de pe ambele maluri ale Prutului.

Prima trecere a Prutului fără documente, în 1990

La 6 mai 1990, pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică de atunci putea fi traversată fără documente, în ambele sensuri. A fost o manifestare desfăşurată pe malurile Prutului, ca simbol al frăţiei, dorinţei de apropiere şi istoriei comune a României şi Republicii Moldova.

De pe ambele maluri au fost lansate flori pe apa Prutului, ceea ce a dat numele manifestării respective. Peste un milion de români s-au îmbrăţişat în acea zi de-a lungul celor 700 de km ai Prutului, relatează Agerpres.

„Dacă predecesorii noştri au construit podul de flori, au făcut acest pas important pentru neamul românesc, generaţiei de astăzi îi revine sarcina să construiască podul de piatră”, a declarat preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, la ceremonia de inaugurare, amintind că expoziţia cu fotografii din perioada podurilor de flori din anul 1990 a fost vernisată şi la Ungheni, la 26 aprilie, cu ocazia lansării în execuţie a noului pod peste Prut, care va lega Iaşiul de Ungheni.

Primul Pod de flori a avut loc pe 6 mai 1990. Locuitorilor din România li s-a permis, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul fără pașaport și viză. La eveniment au participat aproximativ 1.200.000 de oameni, precizează Radio România Chișinău.

Moldpres și Agerpres, parteneri în evenimentul ce surprinde emoția istorică

Directorul Moldpres, Vitalie Hadei, a evidenţiat simbolistica evenimentului din 1990 când „basarabenii au luat cu asalt podul dornici să treacă dincolo, dornici să arunce la coşul de gunoi al istoriei despărţirea de ţară”.

„Cuvintele sunt de prisos pentru că fotografiile valorează cât o mie de cuvinte. Privindu-le vom înţelege mai bine cuvintele lui Grigorie Vieru despre dorinţa de a trece Prutul, în ambele sensuri”, a declarat Cristian Dan Durleci-Mateescu, director general adjunct al Agerpres, citându-l pe regretatul poet basarabean: „Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul”.

El a subliniat ca important faptul că aceste fotografii, deşi sunt de arhivă, ne arată evoluţia, pentru că, dacă acum 35 de ani Prutul a fost trecut de oameni şi de flori, „astăzi e traversat de informaţii, de energie, de mărfuri şi mai ales de cultura care este atât de importantă, pentru că fără cultură orice este lipsit de sens”.

Poate suntem astăzi martori la ceea ce deputatul şi actorul Ion Ungureanu spunea la 6 mai 1990, şi anume că „va veni o zi când Podul de Flori se va deschide la 8 dimineaţa şi va continua în eternitate, pe vecie”, a adăugat Cristian Dan Durleci-Mateescu.

La evenimentul de inaugurare, directorul Agenţiei Naţionale a Arhivelor din Republica Moldova, Igor Caşu, a evocat contextul şi semnificaţiile momentului istoric de acum 35 de ani.

Citește și: Cea de-a 80-a aniversare a Corului de Copii Radio, sărbătorită cu două concerte la Sala Radio