Cinci greșeli pe care românii le fac frecvent în mediul online, din cauza cărora pot pierde bani sau le pot fi compromise conturile personale, au fost prezentate de Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), marți, 10 februarie, de Ziua Internaţională a Siguranţei pe Internet.

Aceste greșeli au fost explicate în cadrul proiectului național de educație digitală „Siguranța Online” susținut de DNSC, Poliţia Română şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB). Obiectivul acestuia este creşterea nivelului de conştientizare cu privire la riscurile reale din mediul digital.

Tema internaţională din acest an „Tehnologie inteligentă, alegeri sigure - Explorarea utilizării sigure şi responsabile a inteligenţei artificiale” subliniază cât de important este să înţelegem instrumentele digitale pe care le folosim zilnic şi să luăm decizii informate, mai ales într-un context în care tehnologiile bazate pe Inteligenţa artificială (AI) sunt tot mai prezente inclusiv în fraudele online.

„În spatele multor fraude online nu se află tehnici complicate, ci gesturi simple, efectuate din grabă - un click pe un link, o descărcare de document sau instalarea unei aplicaţii nepotrivite - gesturi care pot avea consecinţe financiare serioase”, a subliniat DNSC într-un comunicat.

Cele cinci greșeli online întâlnite frecvent. Cum pot fi evitate

Prima greșeală dintre cele cinci întâlnite frecvent în mediul online este dezvăluirea datelor cardului sau a codurilor de securitate.

„Sub pretextul unor probleme urgente, infractorii cer datele cardului, codul de securitate de format din trei cifre de pe spatele cardului (CVV) sau parolele, ceea ce poate duce la pierderi financiare imediate.

Tehnologia permite acum crearea de mesaje şi pagini web aproape identice cu cele ale unor bănci sau instituţii. Soft-uri inteligente şi AI pot replica elemente vizuale şi lingvistice, făcând frauda greu de detectat”, a explicat DNSC.

Sfaturile prezentate în cadrul proiectului „Siguranța Online” sunt: de a nu transmite niciodată datele cardului sau codurile de securitate la cerere; respectiv de a verifica întotdeauna prin aplicaţia oficială a băncii sau prin contactarea directă a instituţiei. Datele cardului trebuie să fie folosite exclusiv de posesorul cardului pentru plăţile online efectuate pe site-uri securizate.

Cea de-a doua greșeală frecventă în mediul online este efectuarea unor plăți pe site-uri nesigure sau necunoscute. Conform explicațiilor incluse în proiectul „Siguranța Online”, ofertele ce par „prea bune ca să fie reale” și magazinele online false sunt folosite pentru a colecta datele cardului şi a fura bani.

„Instrumentele bazate pe Inteligenţa artificială pot genera elemente vizuale, texte şi logo-uri care imită perfect site-urile legitime, mărind şansele ca o persoană să introducă detalii personale sau bancare.

Sfatul #SigurantaOnline: Verifică cu atenţie denumirea (adresa) site-ului, foloseşte şi un antivirus pentru siguranţă. Ai grijă să aibă o conexiunea securizată (https) - lacătul închis şi caută informaţii despre comerciant, înainte de a plăti. Poţi face o verificare preliminară a securităţii site-ului şi cu soluţii disponibile gratis online, precum ScamAdviser.com”, mai arată comunicatul DNSC.

Cea de-a treia greșeală observată frecvent de experții în siguranța online este neactivarea alertelor şi autentificarea suplimentară. Potrivit acestora, în lipsa notificărilor și a autentificării în doi pași, fraudele pot trece neobservate, până când banii sunt deja pierduţi.

Astfel, sfatul inclus în proiectul „Siguranța Online” este acela de a activa alertele pentru fiecare tranzacţie şi autentificarea în doi paşi în aplicaţiile bancare.

Cea de-a patra greșeală este reacția impulsivă la mesaje care creează panică, cum ar fi cele care anunţă conturi blocate, plăţi suspecte sau urgenţe. Tot mai des apar apeluri sau mesaje vocale generate cu AI ce pot imita vocea copilului sau a unei persoane apropiate, cerând bani „urgent”.

„Sfatul #SigurantaOnline: Închide apelul şi sună persoana respectivă pe numărul pe care îl cunoşti, dar nu din aplicaţii de mesagerie. Verificarea directă este esenţială înainte de a trimite bani. Îţi poţi stabili o parolă, un cuvânt cheie de siguranţă pentru a evita astfel de ameninţări”, arată comunicatul DNSC.

Cea de-a cincea greșeală este reprezentată de obișnuința de a accesa linkuri primite prin aplicaţiile de mesagerie, SMS sau reţele sociale, fără o minimă verificare în prealabil.

„AI poate crea texte şi documente care par extrem de convingătoare (inclusiv contracte sau oferte). Chiar dacă par venite de la cineva cunoscut, acestea pot fi capcane. Sfatul #SigurantaOnline: Nu accesa linkuri direct din mesaje. Sună persoana care ţi-a trimis mesajul sau accesează site-ul tastând manual adresa cunoscută”, a adăugat DNSC.

Conform DNSC, platforma sigurantaonline.ro oferă resurse dedicate copiilor şi cadrelor didactice, materiale explicative, ghiduri şi instrumente practice pentru folosirea responsabilă a tehnologiei şi pentru înţelegerea riscurilor din mediul online, inclusiv a celor asociate utilizării inteligenţei artificiale.

Citește și: Avertisment DNSC: Identitatea unor instituții media cunoscute, folosită într-un val de fraude online