Patru funcţionari publici de la Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi au fost trimişi în judecată de Parchetul European, pentru că aceștia ar fi cumpărat în mod fraudulos din bani europeni două remorchere pentru Dunărea de Jos, devenite inutile în contextul scăderii nivelului apei.

Parchetul European (EPPO) din Cluj-Napoca i-a trimis în judecată, la Tribunalul Iaşi, pe cei patru funcţionari publici din cadrul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi. Acesta a mai trimis în judecată o persoană fizică şi o societate comercială în legătură cu achiziţia frauduloasă a două remorchere pentru Dunărea de Jos.

Finanțare de aproximativ șapte milioane de euro

Proiectul a beneficiat de o finanţare din partea Uniunii Europene în valoare de aproximativ șapte milioane de euro, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.

Conform unui comunicat al EPPO, cele două remorchere polivalente, dotate pentru navigaţia în condiţii de gheaţă, erau destinate navigaţiei fluviale - inclusiv în perioadele cu nivel scăzut al apei - şi acordării de asistenţă navelor aflate în dificultate.

Totuși, caietul de sarcini al licitaţiei a inclus cerinţe tehnice specifice navelor maritime, deşi remorcherele erau destinate căilor navigabile interioare. Această condiţie a restrâns cercul ofertanţilor eligibili şi a favorizat o singură societate comercială, potrivit Agerpres.

Remorcherele au fost livrate în anul 2021, având un pescaj real (adâncimea necesară unei nave pentru a naviga în siguranţă) de 2,6 metri, depăşind astfel limita maximă de doi metri prevăzută în contract. În ciuda acestui fapt, cei patru funcţionari publici au recepţionat navele şi au semnat procesele-verbale de recepţie finală, atestând în mod fals că acestea îndeplinesc cerinţele tehnice.

Din cauza pescajului mai mare, remorcherele pot fi folosite în siguranţă doar atunci când nivelul apei este suficient de ridicat pe ruta prevăzută, ceea ce limitează posibilitatea folosirii lor pe Dunăre, în special în perioadele cu nivel scăzut al apei.

Totodată, o persoană fizică şi o societate comercială sunt acuzate că au sprijinit această schemă infracţională. Se estimează că frauda a cauzat un prejudiciu de aproximativ șapte milioane de euro bugetului Uniunii Europene.

În cazul în care vor fi găsiţi vinovaţi, inculpaţii riscă pedepse cu închisoarea cuprinse între trei ani şi zece ani şi jumătate.

Citește și: România, printre codașele UE la implementarea PNRR