Președintele Federației Naționale a Părinților avertizează că prevenirea violenței în școli este afectată de lipsa unor mecanisme clare de verificare și responsabilizare, deși România dispune deja de legislație în domeniu.

Într-un interviu acordat Radio România Actualități, Cătălin Nan a atras atenția și asupra efectelor utilizării excesive a internetului de către copii, susținând că prevenția trebuie să primeze în fața sancțiunilor.

Autoritățile pregătesc noi măsuri pentru prevenirea și combaterea violenței școlare. Un grup de lucru coordonat de Ministerul Educației urmează să discute cu reprezentanții profesorilor, părinților și elevilor revizuirea urgentă a Planului Național de Prevenire și Combatere a Violenței Școlare.

Printre măsurile anunțate se numără suplimentarea personalului de pază, îmbunătățirea supravegherii în unitățile de învățământ, creșterea numărului de consilieri școlari și pregătirea profesorilor pentru identificarea timpurie a riscurilor de violență și radicalizare.

Este analizată și înăsprirea sancțiunilor pentru agresiunile comise împotriva elevilor și cadrelor didactice.

„Avem foarte multe legi”, dar nu este clar cine răspunde de aplicarea lor

Cătălin Nan, care ocupă și funcția de vicepreședinte al Asocieției Europene a Părinților (European Parents Association), consideră că problemele actuale sunt consecința unor măsuri de prevenție care lipsesc de ani de zile din școala românească.

Reprezentantul părinților a salutat faptul că unele dintre propunerile federației, formulate public încă din 19 octombrie, au fost preluate de Guvern, dar s-a declarat sceptic în privința aplicării lor.

„În România, avem o problemă fundamentală în sensul că avem foarte multe legi și prea multe legi ajung în practică în viața de zi cu zi să fie doar niște simple recomandări”, a declarat acesta.

El a amintit că, încă din septembrie 2023, există o procedură națională obligatorie pentru gestionarea cazurilor de violență școlară. Aceasta prevede mecanisme de sesizare, inclusiv anonime, obligații de intervenție și constituirea unor comisii permanente pentru prevenirea și combaterea violenței în școlile de stat.

Problema principală este însă, în opinia sa, lipsa verificărilor privind funcționarea efectivă a acestor structuri.

„Cine verifică dacă toate școlile au constituit aceste comisii? Nu verifică nimeni”, a afirmat Cătălin Nan.

Acesta a ridicat și problema înregistrării și analizării incidentelor, precum și a stabilirii responsabilităților individuale în instituțiile de învățământ.

„Aproape nimeni nu este vinovat în educație pentru nimic”, a susținut reprezentantul părinților, criticând caracterul vag al unor prevederi legislative referitoare la răspunderea instituțională.

Utilizarea excesivă a internetului, un factor de risc

O altă problemă evidențiată de Cătălin Nan este expunerea copiilor la conținut digital nepotrivit vârstei.

Potrivit acestuia, accesul insuficient reglementat la jocuri violente, platforme pentru adulți și rețele sociale poate influența comportamentul minorilor.

„Ei trăiesc într-o lume foarte, foarte confuză între realitatea offline și în ce stau online”, a declarat invitatul Matinalului RRA.

Cătălin Nan consideră că mulți părinți nu dispun de cunoștințele necesare pentru configurarea instrumentelor de control parental și pentru limitarea accesului la conținutul neadecvat.

El a atras atenția că unii copii petrec între patru și opt ore zilnic în mediul online, iar părinții întâmpină dificultăți în supravegherea activității acestora.

„Cam toți copiii sunt crescuți mai mult de online în ziua de astăzi decât de părinți, din nefericire”, a afirmat reprezentantul federației.

Acesta a invocat și existența unei deconectări emoționale în familii, pe fondul utilizării tot mai frecvente a dispozitivelor digitale.

Federația Națională a Părinților colaborează, potrivit lui Cătălin Nan, cu Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților la elaborarea unei legislații pentru protecția minorilor în mediul online.

Reprezentantul părinților consideră însă că procesul legislativ avansează prea lent.

Apel pentru reglementarea accesului minorilor la rețelele sociale

În cadrul interviului, Cătălin Nan s-a pronunțat pentru restricționarea accesului copiilor la rețelele sociale, în special la vârste mici.

El a subliniat că platformele au deja reguli privind vârsta minimă a utilizatorilor, dar a susținut că statul trebuie să intervină pentru respectarea acestora.

În opinia sa, responsabilitatea protejării minorilor nu poate fi lăsată exclusiv în sarcina familiilor, în condițiile în care platformele digitale investesc resurse considerabile în mecanisme de captare și menținere a atenției utilizatorilor.

„Reglementarea nu e prevenție”

Întrebat despre sancțiunile care ar trebui aplicate în cazul violențelor împotriva elevilor și profesorilor, Cătălin Nan a susținut că acestea trebuie să fie graduale, iar accentul principal trebuie pus pe educație și prevenție.

„Sancțiunile ar trebui reglementate treptat”, a afirmat acesta.

În opinia reprezentantului părinților, măsurile de securitate și pedepsele mai severe nu pot elimina singure comportamentele violente.

„Noi trebuie să ne concentrăm foarte mult pe prevenție. Până la urmă, educația asta înseamnă”, a explicat Cătălin Nan.

El a avertizat că transformarea școlilor în spații cu măsuri de securitate excesive nu ar rezolva cauzele profunde ale violenței.

„O să ajungem cu niște mici pușcării, o să intrăm în școli ca în aeroport și trecem prin securitate și tot nu o să se rezolve problemele”, a declarat acesta.

Președintele Federației Naționale a Părinților a insistat asupra necesității colaborării dintre părinți, profesori și autorități, astfel încât riscurile să fie identificate înainte de producerea incidentelor.

În opinia sa, combaterea violenței școlare presupune atât aplicarea efectivă a legislației existente și stabilirea unor responsabilități clare, cât și intervenții asupra cauzelor care pot favoriza comportamentele agresive.

Violența în școli se află în această perioadă pe agenda Guvernului condus de Luca Niculescu, urmând ca autoritățile să stabilească măsurile care vor fi adoptate.