Parlamentul României a aprobat guvernul premierului proeuropean Luca Niculescu, marți, punând capăt mai multor luni de blocaj politic.

AFP notează că al patrulea candidat care încearcă să obțină învestitura după căderea precedentei coaliții, în luna mai, diplomatul în vârstă de 55 de ani, susținut de trei partide proeuropene, a obținut 280 de voturi, cu mult peste cele 233 necesare pentru învestire.

Fără apartenență politică, Luca Niculescu a propus o echipă formată din miniștri proveniți din Partidul Social Democrat (PSD), principala formațiune politică a țării, precum și din tehnocrați.

„România are nevoie de un guvern cu puteri depline, după atâtea luni de criză politică”, a declarat el, marți, în fața Parlamentului.

„Trăim într-o lume din ce în ce mai nesigură. La granițele României este un război, iar amenințările la adresa securității europene sunt mai mari decât în urmă cu câțiva ani”, a adăugat el.

Țara se afla într-o criză politică de la prăbușirea, în urmă cu cinci luni, a unei coaliții proeuropene formate din patru partide, condusă de premierul liberal Ilie Bolojan.

De atunci, partidul de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) s-a menținut în fruntea sondajelor, cu aproape 40% din intențiile de vot, și a cerut organizarea de alegeri anticipate.

Această perspectivă a fost respinsă de președintele centrist Nicușor Dan, potrivit căruia un nou scrutin nu ar fi făcut decât să prelungească instabilitatea politică și să agraveze situația finanțelor publice.

Șeful statului a exclus, de asemenea, orice participare a extremei drepte la guvernare.

„Stingerea incendiilor”

Președintele l-a desemnat pe Luca Niculescu la începutul lunii să formeze un guvern, considerând că experiența sa diplomatică îi oferea cele mai mari șanse de a reuni o majoritate parlamentară.

Actual secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, unde coordonează procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Luca Niculescu a ocupat anterior mai multe funcții diplomatice, inclusiv în Franța.

Fost jurnalist, el a fost redactor-șef al Radio France Internationale (RFI) România și corespondent pentru mai multe instituții media franceze.

Membră a Uniunii Europene (UE) și a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), România, care are frontieră comună cu Ucraina, se confruntă cu o puternică instabilitate politică de la anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, pe fondul acuzațiilor de ingerință rusă.

Alegerile parlamentare organizate în aceeași lună au dus la formarea unui Parlament fragmentat, partidele de extremă dreapta obținând aproximativ o treime dintre mandate.

În mai 2026, PSD a părăsit coaliția aflată la guvernare, în urma divergențelor cu Ilie Bolojan privind politica bugetară și măsurile de austeritate.

Ulterior, social-democrații s-au aliat cu extrema dreaptă pentru adoptarea unei moțiuni de cenzură care a dus la căderea guvernului.

„Votăm pentru posibilitatea de a schimba o direcție care a făcut mult rău românilor și economiei”, a declarat marți liderul PSD, Sorin Grindeanu.

Deși au trecut în opoziție, liberalii au votat, la rândul lor, în favoarea guvernului condus de Luca Niculescu.

„România are nevoie de un guvern funcțional pentru a evita colapsul unor instituții publice și al unor servicii de bază”, a declarat Ilie Bolojan în weekend.

Pe lângă PSD și liberali, Luca Niculescu a beneficiat de sprijinul partidului minorității maghiare, UDMR.

Rămâne de văzut cât timp va putea rezista acest guvern format în urma unui compromis politic.

PSD a anunțat că va reevalua situația peste șase luni, în timp ce liberalii s-au angajat, deocamdată, să susțină Executivul până la adoptarea bugetului pentru 2027.

Potrivit analistului politic Sergiu Mișcoiu, tensiunile dintre miniștrii social-democrați și tehnocrați ar putea apărea rapid.

„Riscăm să asistăm la o nouă serie de ostilități încă din această primăvară”, a apreciat el pentru AFP.

„Prim-ministrul va trebui, în mare măsură, să joace rolul pompierului, să stingă incendiile și să încerce să facă lucrurile să avanseze în circumstanțele actuale”, a adăugat analistul.