Norvegienii merg la urne, duminică și luni, într-o cursă electorală extrem de strânsă, pentru a decide dacă vor continua cu un guvern condus de Partidul Laburist sau dacă vor vira spre centru-dreapta.

Țară membră fondatoare NATO, cu doar 4 milioane de alegători și vecină cu Rusia la granița arctică, Norvegia nu face parte din Uniunea Europeană, dar are acces la piața unică și se află în spațiul Schengen.

Deși are o populație redusă, Norvegia are o influență internațională majoră, notează BBC.

Războaiele din Gaza și Ucraina, precum și tarifele comerciale americane, au jucat un rol important în campanie. Totuși, în ultima etapă, dezbaterea s-a concentrat pe creșterea costului vieții și pe inegalități.

Printre temele interne se numără cheltuielile publice, educația, infrastructura rutieră și feroviară.

Duelul principal: Støre vs. Solberg

Premierul laburist Jonas Gahr Stør (65 de ani) luptă pentru un al doilea mandat după ce a încheiat opt ani de guvernare conservatoare în 2021. Îi stau împotrivă două partide de dreapta: formațiunea populistă „Progres” condusă de Sylvi Listhaug (47 de ani), aflată pe val în sondaje, și partidul Høyre al fostului premier Erna Solberg (67 de ani).

Un subiect fierbinte este impozitul pe avere de 1%, aplicat pentru patrimoniile de peste 1,76 milioane coroane. Sute de norvegieni bogați s-au mutat deja în Elveția, invocând taxele ridicate.

Listhaug cere eliminarea impozitului, Solberg vrea exceptarea „capitalului de lucru”, în timp ce laburiștii promit doar o revizuire amplă a sistemului, sub coordonarea lui Jens Stoltenberg, fost secretar general NATO.

Politica externă și tensiunile economice

Campania nu a fost departe de politica externă.

Fondul suveran al Norvegiei – cel mai mare din lume, evaluat la 1,9 trilioane de dolari, construit din resursele de petrol și gaze – a renunțat recent la aproape jumătate dintre companiile israeliene din portofoliu, pe fondul acuzațiilor de încălcări ale drepturilor omului. Decizia a fost catalogată de directorul Nicolai Tangen drept „cea mai mare criză” a mandatului său.

Deși conservatorii susțin activ aderarea Norvegiei la UE, tema este evitată în campanie, fiind considerată prea divizivă.

Laburiștii au rămas proeuropeni, dar spun că momentul nu este potrivit pentru un referendum.

Posibile scenarii

Sistemul proporțional și fragmentarea politică fac improbabil ca un partid să guverneze singur. Pentru o majoritate în Storting, sunt necesare 85 de mandate din 169.

După ultimele alegeri, laburiștii au format o coaliție minoritară cu Partidul de Centru, dar aceasta s-a rupt în ianuarie din cauza disputelor privind politicile energetice ale UE.

Acum, sondajele dau laburiștii în față, urmați de Partidul Progres și de conservatori. Totuși, blocul de centru-dreapta ar putea obține o majoritate, ridicând întrebarea esențială: cine va fi premier - Erna Solberg sau Sylvi Listhaug?

Rezultatele finale vor fi cunoscute luni seara, iar scenariul unei noi guvernări minoritare rămâne deschis.

Citește și: Cele 4 moțiuni de cenzură inițiate de AUR împotriva Guvernului Bolojan, la votul aleșilor