Atacurile Statelor Unite ale Americii și Israelului asupra Iranului, amenințările la adresa infrastructurii sale energetice, precum și represaliile Teheranului împotriva vecinilor din Golf subliniază modul în care normele privind declanșarea și escaladarea războaielor internaționale au fost date peste cap.

Președintele SUA a amenințat de cel puțin două ori că va folosi o forță copleșitoare împotriva instalațiilor energetice iraniene. Săptămâna trecută, Donald Trump a declarat că va „arunca în aer” câmpul de gaze South Pars al Iranului dacă Teheranul va continua represaliile împotriva unor obiective energetice din Qatar. Sâmbătă, a spus că SUA vor „anihila” „diverse centrale electrice” ale Iranului, „începând cu cea mai mare”, dacă liderii iranieni nu redeschid Strâmtoarea Ormuz.

Potrivit unei analize BBC, declarațiile vin pe fondul unor îngrijorări tot mai mari că natura acestui război pune o presiune fără precedent asupra ordinii globale bazate pe reguli.

Luis Moreno Ocampo, primul procuror-șef al Curții Penale Internaționale (CPI), a declarat că această ordine a fost concepută pentru a proteja civilii și pentru a preveni recurgerea la război, în afara cazurilor de autoapărare sau a celor aprobate de Consiliul de Securitate al ONU.

Potrivit lui, războiul împotriva Iranului reprezintă o crimă de agresiune în dreptul internațional.

Luis Moreno Ocampo a mai spus că amenințările lui Trump de a bombarda centrale electrice iraniene, precum și atacurile asupra infrastructurii energetice de către Iran și Israel, nu constituie ținte legitime. El a comparat aceste acțiuni cu atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au dus la inculparea unor oficiali ruși de către CPI pentru presupuse crime de război.

„Cazurile Rusiei în Ucraina sau ale SUA în Iran ori Venezuela sunt ceea ce numim crimă de agresiune. Asta înseamnă utilizarea forței armate de către un stat împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independenței politice a altui stat”, a spus procurorul.

„Trecem de la un sistem bazat pe reguli la regula omului - orice decide astăzi președintele Trump devine regula. Nu este o lume viabilă”, a adăugat el.

Ca reacție, Casa Albă a calificat declarațiile lui drept „ridicole”, afirmând că Trump ia „măsuri curajoase pentru a elimina amenințarea reprezentată de un regim terorist”.

Un oficial american a adăugat că atacurile Iranului asupra civililor din regiune subliniază „necesitatea acțiunilor președintelui”.

Întrebat despre îngrijorările că atacurile SUA asupra centralelor electrice iraniene ar putea constitui crime de război, ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat pentru CBS News: „Când ai un regim care controlează o mare parte din infrastructura critică și o folosește pentru a-și reprima propria populație, pentru a ataca vecinii și pentru a avansa spre obținerea armei nucleare, atunci acele obiective devin legitime.”

Moreno Ocampo a subliniat, însă, că și atacurile Iranului asupra vecinilor din Golf - care nu au atacat Iranul - ar fi considerate, la rândul lor, crime de agresiune în dreptul internațional.

Nici SUA, nici Israelul și nici Iranul nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale. Totuși, administrația Trump a impus sancțiuni împotriva mai multor judecători ai instanței, ca reacție la investigațiile anterioare privind SUA și Israelul.

Potrivit Cartei de la Roma, care a instituit CPI, „dirijarea intenționată a atacurilor împotriva obiectivelor civile care nu sunt ținte militare” este definită ca o crimă de război.

Deși obiectivele civile își pot pierde protecția dacă sunt utilizate în scopuri militare, în astfel de cazuri atacurile trebuie să respecte principiile dreptului internațional umanitar, inclusiv diferențierea între combatanți și civili.

Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că atacarea centralelor electrice din Iran ar putea avea un impact devastator asupra populației, în condițiile în care iranienii se confruntă deja cu pene de curent, iar electricitatea este esențială inclusiv pentru alimentarea cu apă a locuințelor.

Iranul a declarat că, dacă SUA vor lansa astfel de atacuri, va lovi la rândul său infrastructura de energie și apă a vecinilor din Golf. Luni, Donald Trump a anunțat că amână cu 5 zile punerea în aplicare a amenințărilor, afirmând că Teheranul negociază, o afirmație negată de oficialii iranieni.

În timpul conflictului, rachete au căzut și în apropierea unor instalații nucleare din Iran și Israel. Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că situația a ajuns într-un „stadiu periculos” și a cerut reținere.

Brian Finucane, fost jurist al Departamentului de Stat, a declarat pentru BBC că, dacă Trump își pune în aplicare amenințările, „este greu de văzut cum un astfel de atac ar putea fi legal”, adăugând că țintele vizate nu sunt, în mod evident, obiective militare legitime.

Atacurile aeriene israeliene au vizat mai multe depozite de combustibil din Teheran și din jurul capitalei, generând explozii uriașe și coloane dense de fum.

La rândul său, Iranul a atacat infrastructura energetică din Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Bahrain, Kuweit, Oman, Irak și Israel. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a declarat că, de la începutul războiului, cel puțin 40 de obiective energetice din 9 țări au fost „grav sau foarte grav” afectate.

Consiliul de Securitate al ONU a condamnat atacurile Iranului asupra vecinilor din Golf. Potrivit unor voci, condamnarea occidentală a încălcărilor dreptului internațional de către Iran este slăbită de faptul că SUA par să abandoneze aceleași norme.

Brian Katulis, fost oficial de securitate națională în administrații democrate și republicane, a afirmat că amenințările lui Trump vin într-un „moment extrem de delicat pentru ordinea internațională”. În opinia sa, mesajul transmis de acțiunile SUA este: „Poți face ce vrei. Jungla a revenit.”

Expertul consideră că incapacitatea lui Trump de a construi o coaliție eficientă pentru securizarea Strâmtorii Hormuz reflectă pierderea încrederii aliaților în SUA. Brian Katulis a mai spus că administrația americană creează o eră a „diplomației de tip forță brută”.

Casa Albă a respins aceste critici. Un oficial a declarat că președintele Donald Trump a readus America în poziția de cea mai puternică țară din lume, pentru a proteja SUA și aliații săi de amenințarea unui Iran dotat cu arme nucleare.

„Predecesorii săi au vorbit timp de 47 de ani despre limitarea amenințării iraniene, dar nu au făcut nimic - au ales să mențină status quo-ul, permițând regimului să își dezvolte capacitățile distructive”, a conchis sursa BBC.

Citește și: Trump ar fi aprobat operațiunea împotriva Iranului după ce Netanyahu a susținut eliminarea lui Khamenei (Reuters)