August a egalat recordul pentru cea mai călduroasă lună din istoria măsurătorilor
Temperatura medie din august a fost cu 1,65 grade Celsius mai ridicată decât nivelul din perioada preindustrială, depășind pragul critic de 1,5 grade stabilit de statele lumii pentru evitarea celor mai grave consecințe ale schimbărilor climatice.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 10 Septembrie 2026, 07:19 • Actualizat: 10 Septembrie 2026, 07:27
August a devenit, alături de iulie 2023, cea mai călduroasă lună înregistrată vreodată, anunță serviciul european pentru schimbări climatice (Copernicus).
Potrivit BBC, recordul a fost determinat de o combinație între schimbările climatice și influența tot mai puternică a fenomenului El Niño, care a favorizat transferul căldurii din Oceanul Pacific în atmosferă.
Temperatura medie din august a fost cu 1,65 grade Celsius mai ridicată decât nivelul din perioada preindustrială, depășind pragul critic de 1,5 grade stabilit de statele lumii pentru evitarea celor mai grave consecințe ale schimbărilor climatice.
Deși depășirea acestui prag într-o singură lună nu înseamnă că limita a fost încălcată definitiv, datele indică o tendință clară în această direcție.
August a încheiat și cea mai călduroasă vară înregistrată vreodată în vestul Europei, temperaturile ridicate depășind nivelurile din vara anului 2003, când canicula a provocat numeroase decese.
Dr. Samantha Burgess, responsabilă pentru strategia climatică în cadrul Copernicus, a descris luna august drept „o lună remarcabilă în istoria climatică globală”, ale cărei efecte sunt resimțite tot mai puternic de comunități, economii și ecosisteme din întreaga lume.
Combinația dintre temperaturile-record ale aerului, încălzirea fără precedent a oceanelor și vara excepțională din Europa arată că schimbările climatice provoacă fenomene extreme atât în atmosferă, cât și în oceane, a afirmat ea.
Oceanele lumii au atins cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată
Simon Stiell, secretarul executiv al ONU pentru schimbări climatice, a declarat că acest record demonstrează clar impactul activităților umane asupra climei.
„Dovezile sunt incontestabile: acesta este prețul tot mai mare al dependenței omenirii de combustibilii fosili și al crizei climatice globale pe care această dependență o alimentează”, a spus el.
Pe lângă efectele persistente ale utilizării combustibililor fosili, intensificarea fenomenului El Niño agravează situația, afirmă cercetătorii.
El Niño este un fenomen climatic natural, în timpul căruia o zonă întinsă din estul Oceanului Pacific se încălzește neobișnuit de mult, eliberând în atmosferă cantități uriașe de căldură acumulată în ocean și determinând creșterea temperaturilor globale pentru aproximativ un an.
Potrivit echipei Copernicus, actualul episod El Niño continuă să se intensifice și ar putea deveni unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată.
Cel mai important efect al acestui fenomen asupra temperaturilor globale este așteptat în cursul anului viitor, ceea ce înseamnă că actuala serie de recorduri ar putea continua.
Efectele El Niño sunt așteptate să influențeze ploile musonice și furtunile din Asia, inclusiv din Filipine, unde zeci de mii de persoane au fost recent strămutate din cauza inundațiilor.
Această perspectivă vine după o vară în care vestul Europei a înregistrat cele mai ridicate temperaturi din istorie.
Situația s-a repetat și în Regatul Unit, unde a fost cea mai călduroasă vară de la începutul măsurătorilor, în 1884. Potrivit serviciului meteorologic britanic, schimbările climatice provocate de activitățile umane au făcut ca un asemenea record să fie de aproximativ 130 de ori mai probabil.
Aceste date au în spate „un cost uman cât se poate de real”, a declarat Dr. Clair Barnes, cercetătoare în domeniul fenomenelor meteorologice extreme la Imperial College London.
Canicula din Regatul Unit și Europa a perturbat activitatea școlilor, a pus presiune asupra spitalelor, a afectat producția alimentară, a alimentat incendiile și seceta și a provocat „zeci de mii de decese”, a afirmat ea.
Cercetătoarea a respins ideea că asemenea veri ar reprezenta pur și simplu „noua normalitate”.
„Până când nu vom înceta să ardem combustibili fosili, aceste recorduri vor continua să fie doborâte, iar fenomenele extreme se vor agrava mai repede decât ne putem adapta. Esențial este faptul că depinde în continuare de noi cât de mult vom permite ca situația să se înrăutățească.”
Citește și: Fenomenele meteo extreme devin norma mai degrabă decât excepția













