Bancherii susțin că nota de plată pentru finanțarea centralelor atomice, estimată la 5.000 de miliarde de dolari, depășește puterea instituțiilor bancare, în contextul în care reprezentanții energiei nucleare se reunesc săptămâna aceasta la Bruxelles pe fondul unui val de sprijin al opiniei publice pentru aceasta.

Un summit al Energiei Nucleare la Bruxelles a fost convocat, joi, de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), cu scopul de a impulsiona o tehnologie cu emisii reduse pe care mulţi o consideră extrem de importantă pentru atingerea obiectivelor climatice.

Mai multe țări, mai ales occidentale, au promis că vor tripla producţia de energie nucleară până în anul 2050, dar bancherii au tras un semnal de alarmă cu privire la costurile uriaşe ale acestui program.

„Dacă bancherii sunt pesimişti în unanimitate, asta devine o profeţie care se autoîndeplineşte”, a spus fostul secretar american al Energiei, Ernest Moniz, potrivit Agerpres.

Anterior, oficialul a ascultat un panel de reprezentanţi ai unor bănci internaţionale, care au explicat că nu sunt dispuşi să avanseze cele 5.000 de miliarde de dolari de care are nevoie industria energiei nucleare până în 2050.

„Bancherii cer argumente economice dovedite. Trebuie să găsim o modalitate pentru a face (-energia nucleară-nr.) predictibilă, stabilă, bancabilă şi accesibilă”, a declarat la rândul său ministrul ceh al Industriei, Jozef Sikela.

Proiectele de centale nucleare ale Occidentului, marcate de întârzieri în ultimele decenii

Proiectele de centrale nucleare din Occident au fost marcate de întârzieri şi depăşiri de costuri în ultimele decenii. Cel mai nou reactor nuclear din Uniunea Europeană, Olkiluoto 3 din Finlanda, a început să producă electricitate anul trecut, la peste 10 ani şi la un buget de trei ori mai mare decât planul iniţial.

În mod similar, în Statele Unite ale Americii, centrala nucleară de la Vogtle a demarat producţia cu o întârziere de şapte ani şi cu depăşiri de costuri de 16 miliarde de dolari.

„Riscurile acestor proiecte, aşa cum am văzut în realitate, par să fie foarte mari”, a spus vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Thomas Ostros.

Oficialul a adăugat că în ciuda faptului că Banca Europeană de Investiții, cea mai mare instituţie financiară multialaterală, nu închide uşa în faţa energiei nucleare, ea recomandă totuşi ţărilor care au nevoie urgentă de electricitate să se concentreze pe regenerabile şi îmbunătăţirea eficienţei energetice.

Cele mai multe reactoare sunt construite de China și Rusia. Însă, modelul lor de dezvoltare a susţinut de stat este opus accentului pus de Europa şi Statele Unite ale Americii pe capitalul privat. Cel mai probabil asta va trebui să se schimbe dacă economiile occidentale vor să menţină cota de piaţă a energiei nucleare.

„Avem nevoie de implicare statului. Nu văd un alt model. Probabil avem nevoie de o implicare destul de mare a statului pentru a face proiectele bancabile”, a spus Thomas Ostros.

La rândul lor, Ines Rocha, director la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, şi Fernando Cubillos, bancher la Banca de Dezvoltare a Americii Latine, au spus şi ei că priorităţile lor de împrumuturi înclină spre regenerabile şi reţele de transport. „Energia nucleară vine abia la urmă”, a spus Cubillos.

Citește și: Centrala Nucleară de la Kozlodui va avea două noi reactoare