Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a lansat, miercuri, „Barometrul de Consum Cultural 2024. Dinamicile tipurilor de consum cultural și rolul educației culturale”.

Amplul studiu analizează modul în care cultura și educația culturală modelează societatea contemporană.

Volumul este coordonat de conf. univ. dr. Carmen Croitoru, director general INCFC, dr. Anda Becuț Marinescu, Director de Cercetare INCFC, și va fi prezentat împreună cu prof. univ. dr. Cătălin Stoica, Facultatea de Științe Politice (SNSPA) și sociologul Dan Jurcan, director al Departamentului Cercetare la IRES.

Aceștia vor expune principalele rezultate și vor analiza evoluția consumului cultural în ultimul deceniu, punând accent pe tema centrală a ediției din 2024: educația culturală ca fundament pentru participarea activă la viața culturală.

Ce conține Barometrul 2024

Structurat în trei capitole tematice (Rolul culturii și al educației culturale, Consumul cultural în spațiul public. Tipologii de consum în contextul dinamicii valorilor și Deprinderi de consum media regăsite în accesarea conținuturilor culturale), barometrul oferă o radiografie detaliată asupra comportamentelor culturale ale românilor și asupra modului în care acestea sunt influențate de valori, educație și acces.

Studiul include date statistice relevante și analize interpretative, prezentând totodată beneficiile educației culturale pentru formarea unui public activ și pentru consolidarea unor practici culturale durabile.

La nivelul anului 2024, analizele arată că 67% dintre respondenți și nici copiii lor nu au participat niciodată la activități de educație culturală, în pofida unui nivel ridicat de conștientizare a importanței acestor practici.

Cu toate acestea, dintre respondenții care au participat la astfel de activități, pentru 78% cel mai important beneficiu a fost cel al învățării directe, al acumulării de informații și de noțiuni noi despre artă și cultură, pentru 70% dorința de afla mai multe informații a adus cu sine o implicare mult mai mare în diferite inițiative culturale, iar pentru 42% educația culturală a determinat o creștere a performanțelor școlare în rândul copiilor lor.

Ediția confirmă un interes ridicat pentru obiectivele de patrimoniu:

• 66% dintre respondenți au vizitat cel puțin o dată pe an monumente istorice și situri arheologice
• 42% au trecut pragul muzeelor, expozițiilor sau galerii de artă.

În același timp, frecvența vizionării de filme la cinematograf, cel puțin o dată pe an, a fost de 38% în 2024.

Participarea la spectacole de teatru s-a menținut la nivelul anului 2023: 25% dintre respondenți au mers la teatru cel puțin o dată și în 2024.

În ciuda acestor procente, studiul arată că non-publicul rămâne categoria dominantă. Motivele absenteismului cultural țin, în special, de:

• accesul limitat la oferta culturală, în special în mediile unde festivalurile sau târgurile nu au frecvență constantă;
• lipsa infrastructurii specifice;
• bariere educaționale, vizibile mai ales în raport cu consumul de muzică clasică și alte arte considerate greu accesibile.

Participarea la activități cu o dimensiune comunitară (sărbători / evenimente locale, slujbele religioase / mersul la biserică, întâlnirile cu rudele și prietenii) continuă să atragă un procent mare dintre respondenți.

Rezultatele studiului confirmă ipoteza privind schimbarea culturală la care asistăm, în care relațiile de prietenie și modul de petrecere a timpului liber au o importanță din ce în ce mai crescută.

Nevoie de politici publice coerente și investiții strategice

Barometrul de Consum Cultural 2024 atrage atenția asupra lipsei unor politici publice coerente și a finanțării adecvate în domeniul cultural – două condiții esențiale pentru a produce un impact real asupra societății.

Autorii volumului propun politici publice integrate, care să susțină inițiativele de educație culturală, colaborare interinstituțională între cultură, educație și comunitate și parteneriate sustenabile capabile să reducă decalajele de acces și să stimuleze participarea culturală pe termen lung.

Prin această ediție, INCFC oferă nu doar o imagine actualizată a consumului cultural din România, ci și un set de direcții strategice pentru dezvoltarea sustenabilă a ecosistemului cultural național.

Studiul Barometrul de Consum Cultural, ediția 2024, constituie un sondaj de opinie, pe un eșantion reprezentativ național, pentru populația de 18 ani și peste. Volumul aproximativ este de 1064 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.

Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eșantionul simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (random digit dialing).

Pentru fiecare respondent, au fost înregistrate datele socio-demografice ceea ce a permis să fie validată structura eșantionului: genul, vârsta, nivelul de educație, mărimea localității (orașe de peste 200 mii locuitori, orașe între 100 și 200 mii locuitori, orașe între 30 și 100 mii locuitori, orașe sub 30 mii locuitori, comune) și sub-regiunile de dezvoltare.