Recente arestări, expulzări diplomatice și umilințe publice au adus relațiile deja tensionate dintre Ucraina, țară aflată în război, și Ungaria - vecinul său din NATO - la un nou minim.

În centrul acestei crize se află acuzațiile potrivit cărora guvernul de la Budapesta, condus de Viktor Orbán și partidul său, Fidesz, folosește scandalul pentru a-și ataca principalul rival politic: partidul de opoziție Tisza, care conduce în sondaje înaintea alegerilor din 2026, notează BBC într-o analiză.

La începutul lunii mai, serviciul ucrainean de securitate SBU a anunțat arestarea a doi cetățeni ucraineni, acuzați că ar fi spionat în favoarea Ungariei. Potrivit anchetatorilor, aceștia ar fi fost plătiți de serviciile de informații militare maghiare și ar fi pregătit acțiuni militare ale Ungariei în Ucraina.

Ca reacție, Ungaria a expulzat doi diplomați ucraineni, iar Ucraina a ripostat în oglindă. Ungaria a mai arestat un cetățean ucrainean, acuzându-l, la rândul său, de spionaj.

Orbán, cel mai apropiat aliat al Rusiei din UE

Viktor Orbán este considerat de mulți drept cel mai apropiat aliat al Rusiei din cadrul Uniunii Europene. Guvernul său a adoptat o poziție contrară partenerilor europeni: a continuat schimburile comerciale cu Rusia, s-a opus sancțiunilor, a interzis tranzitul armelor prin Ungaria și a comparat Ucraina cu Afganistanul.

La momentul actual, premierul ungar acuză Kievul că încearcă să „defăimeze” țara sa.

Recent, toate cele opt milioane de gospodării din Ungaria au primit un chestionar guvernamental intitulat „Vox 2025”, prin care erau invitate să respingă aderarea Ucrainei la UE.

Cu mai puțin de un an în urmă, Viktor Orbán se prezenta drept singurul om de pe planetă, în afară de Papă, care milita pentru un armistițiu necondiționat. Totuși, criticii săi considerau așa-numita sa „misiune de pace” la Kiev și Moscova drept o încercare de a recompensa agresiunea rusă.

La o zi după ce Viktor Orbán s-a întâlnit cu Vladimir Putin, rachete rusești au lovit un spital de copii din Kiev.

Opoziția contraatacă

Trei zile mai târziu, liderul partidului Tisza, Péter Magyar, a livrat personal un ajutor medical în valoare de 40.000 de dolari din Ungaria la același spital. Sondajele sugerează că acesta l-ar putea învinge pe Orbán în alegerile din aprilie 2026.

Șoferul care l-a dus pe politician la Kiev, Roland Tseber, a devenit ținta unor atacuri Fidesz, care încearcă acum să asocieze partidul Tisza cu activități de trădare.

După vizita lui Péter Magyar, lucrurile s-au schimbat. În august, șoferul a aflat că este interzis nu doar în Ungaria, ci și în întreg spațiul Schengen – fără nicio explicație. Scrisoarea sa adresată ambasadei maghiare din Kiev a rămas fără răspuns.

László Toroczkai, liderul partidului de extremă dreapta Mi Hazánk (Patria Noastră), l-a numit „terorist”, iar Máté Kocsis, liderul grupului parlamentar Fidesz, l-a acuzat că este „spion ucrainean”.

„Resping categoric orice acuzație care încearcă să mă asocieze cu activități de spionaj. Este ridicol. Sunt un politician transcarpatic care muncește onest pentru patria sa și pentru interesele maghiare”, a declarat Roland Tseber într-un interviu telefonic.

Comunitatea maghiară din Ucraina, victima colaterală

Comunitatea maghiară din Transcarpatia este prinsă la mijloc în acest conflict. Dacă în recensământul din 2001 erau 150.000 de etnici maghiari, în prezent se estimează că mai trăiesc între 70.000 și 80.000. Zeci dintre aceștia au murit luptând pentru Ucraina împotriva Rusiei.

Un alt episod al conflictului îl are ca protagonsit pe Romulusz Ruszin-Szendi, fost șef al Statului Major al armatei maghiare, actualmente politician Tisza, care a fost și el vizat de presa apropiată guvernului, care îl acuză că ar fi avut contacte cu serviciile de informații ucrainene.

Ruszin-Szendi a ripostat pe Facebook: „Sunt un cetățean maghiar onest, care a purtat uniforma de la 14 ani. Sunt șocat și întristat să aflu cât de puțin contează ceea ce am făcut eu și camarazii mei pentru țara noastră.”

BBC: Fățărnicie în politica de apărare?

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, Viktor Orbán s-a prezentat drept garant al păcii. Premierul câștigat alegerile din aprilie 2022 promițând că va ține Ungaria departe de război.

Totuși, un discurs din 2023, recent făcut public de Péter Magyar, arată o altă față. Ministrul Apărării, Kristóf Szalay-Bobrovniczky, afirma atunci că guvernul a decis să renunțe la „mentalitatea pacifistă” și să intre în „faza zero a drumului către război”, cu o armată maghiară pregătită de luptă.

Tot în acel an, guvernul i-a înlocuit pe numeroși ofițeri experimentați prooccidentali, precum Ruszin-Szendi, cu cadre loiale liniei pro-Moscova.

Citește și: SUA suspendă programările pentru vizele de studii