Casele construite din reziduurile unor culturi de ciuperci sunt privite drept o cale de soluționare a crizei imobiliare din Namibia, în contextul în care această țară cu o populație de aproximativ 2,7 milioane de locuitori are nevoie urgentă de cel puțin o jumătate de milion de locuințe noi.

„Oamenii cred că locuința ar mirosi, deoarece blocurile de constucție sunt realizate din produse naturale, dar nu miroase deloc. Uneori, există un mic iz de lemn, dar în rest este complet inodor.”, a spus Kristine Haukongo, cultivator senior la grupul de cercetare MycoHab.

Munca ei este destul de neobișnuită. Ea cultivă ciuperci stridii pe buruieni lemnoase ce sunt invazive în Namibia. Aceste buruieni sunt transformate în plăci mari și solide numite „mycoblocks” care ar putea fi folosite în viitor pentru a construi case în Namibia.

„Am dorit o modalitate nouă și mai bună de a reduce criza locuințelor și o modalitate durabilă de a reduce efectele negative ale tufișurilor lemnoase care ne invadează mediul”, a declarat Magreth Mengo, șeful brandului și al marketingului la Standard Bank din Namibia.

Banca a colaborat cu MycoHab - atunci când era afiliată la Massachusetts Institute of Technology, firma de arhitectură Redhouse Studio și Shack Dwellers Federation of Namibia (SDFN) - pentru a găsi o modalitate durabilă de a face față mai multor probleme. „Acest proiect este primul de acest gen și se află încă în faza experimentală, dar este foarte promițător”, a declarat Mengo, potrivit The Guardian.

În Namibia, aproape 90% din gospodării câștigă mai puțin de 2.700 de dolari namibieni, adică aproximativ 140 de dolari americani pe lună și nu își pot permite o locuință. Una din cinci persoane locuiește în case improvizate făcute din deșeuri sau foi de zinc.

O criză de mediu a Namibiei, rezolvată de acest proiect imobiliar

O altă problemă a acestei țări este creată de arbuștii lemnoși și filiformi care ocupă 45 de milioane de hectare din terenul Namibiei, îndepărtând iarba și altă vegetație. Plantele se strecoară încet în regiunile agricole ale Namibiei și afectează reîncărcarea apelor subterane într-o țară în care precipitațiile sunt prețioase.

Guvernul namibian intenționează să ardă 300 de milioane de tone de tufișuri invadatoare la fiecare 15 ani pentru a atenua impactul asupra mediului și pentru a produce cărbune pentru profit. Însă, acest lucru crește emisiile de dioxid de carbon ale țării.

„În mod tradițional, în Namibia, tufișurile invadatoare sunt recoltate și utilizate pentru producția de cărbune și lemn, prin urmare există o eliberare uriașă de emisii de carbon”, a declarat un ecologist, Tulimo Uushona.

MycoHab a decis să adopte o abordare diferită. În loc să ardă tufișurile, MycoHab le macină și le folosește ca substrat pe care să crească ciuperci stridii gourmet. După ce au crescut complet, ciupercile sunt vândute comercianților cu amănuntul locali, iar deșeurile rămase sunt comprimate și coapte în materiale de construcție numite mycoblocks, fiecare placă fiind făcută din aproximativ 10 kilograme de tufiș.

„Dacă această tehnologie se răspândește, am putea atenua o mare parte din cele peste 300 de milioane de tone de tufișuri pe care guvernul Namibiei dorește să le reducă. Într-o fermă normală de ciuperci, substratul este aruncat sau folosit ca compost, dar aici îl transformăm în micoblocuri.”, a declarat Haukongo.

Se crede că betonul este responsabil pentru 4 până la 8% din emisiile mondiale de dioxid de carbon, emițând aproape un kilogram de echivalent de dioxid de carbon pe un kilogram. MycoHab estimează că blocurile de miceliu stochează 0,8 kilograme de echivalent CO2 per un kilogram de materiale produse. Și pentru că aceste plăci provin din resurse reziduale, casele construite cu ajutorul mycoblocilor sunt „mai rentabile” și ar necesita „mai puțină muncă”, a declarat Haukongo.

„Deși aceste blocuri sunt mai grele în comparație cu cărămizile standard, ele pot fi ridicate mai repede, ceea ce duce la scăderea costurilor de construcție. Pentru a construi o casă mică pentru o familie, ar fi necesare peste 12 tone de tufișuri”, a spus ea.

Aceasta nu este prima dată când ciupercile sunt folosite ca material de construcție. În anul 2014, o clădire experimentală numită Hy-Fy din Queens, New York, a fost construită din deșeuri vegetale și miceliu, iar arhitecții și cercetătorii au investigat de atunci posibilitățile acestui material.

Citește și: Unt făcut din aer în loc de lapte, noutate alimentară. „Are un gust foarte bun”