Curtea Constituţională a reacționat, vineri, față de decizia unui judecător de la Curtea de Apel Ploieşti, care a admis o cerere pentru suspendarea hotărârii CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale.

''Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare'', potrivit minutei deciziei Curţii de Apel Ploieşti.

Curtea Constituţională subliniază că actele sale jurisdicţionale nu sunt acte administrative şi, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate.

Drept urmare, CCR a declarat recurs împotriva sentinţei pronunţate joi de Curtea de Apel Ploieşti, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 301/42/2025, prin care a fost anulată şi suspendată executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32/2024 privind anularea alegerilor prezidenţiale din 2024.

Peste 200 de contestații față de anularea prezidențialelor de anul trecut

Curtea Constituţională menţionează că, începând cu luna decembrie 2024, au fost promovate în faţa instanţelor judecătoreşti din toată ţara peste 200 de acţiuni similare de contestare a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32/2024.

''În mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituţiei României şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanţă judecătorească a dispus, fără temei constituţional şi legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanţa constituţională. Aceste aspecte au determinat Curtea să acţioneze procesual pentru a apăra ordinea constituţională şi efectele Hotărârii nr. 32/2024'', se arată într-un comunicat.

Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32/2024 este un act jurisdicţional, adoptat în exercitarea competenţei proprii şi exclusive prevăzute la art.146 lit.f) din Constituţie.

Actele jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale nu sunt acte administrative şi, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate. Ca atare, toate efectele constituţionale şi legale ale Hotărârii nr. 32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autorităţile întrucât fac parte din ordinea constituţională, în temeiul competenţei exclusive a Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României, mai precizează CCR.

România este un stat de drept în care Curtea Constituţională este independentă faţă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei şi propriei legi, iar competenţa sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică, evidenţiază CCR.

Sentinţa Curţii de Apel Ploieşti, singulară

''Toţi cetăţenii au acces la justiţie, însă exercitarea acestui drept şi înfăptuirea justiţiei se realizează numai în condiţiile legii, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, cu respectarea competenţei exprese a instanţelor judecătoreşti, care nu poate fi extinsă în domenii care sunt excluse controlului judecătoresc. Prin promovarea căii de atac a recursului, Curtea Constituţională a urmărit restabilirea cât mai urgentă a ordinii constituţionale, respectul deplin şi neechivoc pentru deciziile şi hotărârile sale şi eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate şi a aplicării cu rea-credinţă a legii'', se mai arată în comunicatul CCR.

Conform CCR, până la această dată, instanţele de contencios administrativ, în respectul Constituţiei şi al legii, au respins aceste cereri, sentinţa Curţii de Apel Ploieşti fiind una cu totul singulară şi izolată.

Judecătorul trebuie să îşi exercite atribuţiile în limitele statutului şi competenţelor sale

''Independenţa judecătorului nu justifică într-un stat de drept şi democratic nesocotirea Constituţiei şi a legii, judecătorul fiind chemat, potrivit art.1 alin.(5) şi art.124 din Constituţie, să le respecte şi să le apere, nu să le încalce. Independenţa judecătorului nu implică arogarea exercitării de către instanţele judecătoreşti a unui control de constituţionalitate a legilor şi înlăturarea de la aplicare a acestora pe motiv că ar contraveni Constituţiei. Independenţa judecătorului nu presupune independenţa acestuia faţă de însăşi sistemul de drept. Judecătorul trebuie să se supună exigenţelor cadrului normativ, să-şi exercite atribuţiile în limitele statutului şi competenţelor sale, să interpreteze legile potrivit regulilor de interpretare raţional-juridică a dreptului pozitiv, să aplice legea în mod obiectiv şi imparţial şi să excludă orice tendinţe de voluntarism şi arbitrariu în activitatea de înfăptuire a justiţiei'', mai arată sursa citată.

Justiţia se înfăptuieşte în numele legii şi nu potrivit convingerilor, percepţiilor sau opiniilor personale ale judecătorului, mai transmite CCR.

Context

Jurisprudența ÎCCJ referitoare la deciziile Curții Constituționale a României (CCR) a evidențiat, de-a lungul timpului, obligația instanțelor de a aplica hotărârile CCR, subliniind caracterul lor obligatoriu și efectele acestora în sistemul juridic românesc.

ÎCCJ a stabilit că toate instanțele din România sunt obligate să aplice deciziile CCR, inclusiv în materie penală, cum ar fi în cazul prescripției răspunderii penale. Această obligație se aplică și proceselor deschise anterior anului 2018, asupra actelor de procedură care au întrerupt cursul prescripției răspunderii penale anterior primei decizii a CCR. ​

Încălcarea deciziilor CCR de către judecători poate constitui abatere disciplinară, însă doar dacă se dovedește că aceasta a fost făcută cu rea-credință sau gravă neglijență. Această nuanțare a fost introdusă pentru a proteja independența judecătorilor, evitând sancționarea pentru interpretări juridice de bună-credință. ​

Deciziile CCR au caracter definitiv și general obligatoriu, conform legii fundamentale. Singura excepție o constituie avizul emis pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României, care are un caracter consultativ.

La 6 decembrie 2024, cu două zile înaintea turului secund al prezidențialelor, Curtea Constituţională a anulat întregului proces electoral.

Hotărârea a fost una fără precedent.

„În temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 204 și a Hotărârii Guvernului nr. 1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024.

Procesul electoral pentru alegerea Președintelui Romniei va fi reluat în integritate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare”, se arăta în comunicatul CCR emis la acel moment.

Alegerile au fost contestate la CCR de Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Institutul pentru Studiul Totalitarismului, publicația Calea Europeană și de Cristian Terheș, care a candidat la primul tur.

SNSPA a solicitat CCR invalidarea primului tur pentru încălcarea art. 81 din Constituție de către independentul Călin Georgescu.

„În contextul campanii desfăşurate de Călin Georgescu, există dovezi că votul alegătorilor nu a fost liber exprimat, fiind manipulat prin metode opace şi subversive, care contravin standardelor democratice. Campania sa a fost declarată oficial ca având un buget de 'zero lei', ridicând suspiciuni asupra surselor reale de finanţare şi eventualelor influenţe externe. Din informaţiile transmise opiniei publice, prin desecretizarea documentelor care au fost prezentate în cadrul şedinţei CSAT din 28 noiembrie, reiese că o parte semnificativă a populaţiei a fost expusă unei campanii de dezinformare sistematică, merită să distorsioneze percepţia asupra procesului electoral şi să determine exprimarea votului într-un mod care nu reflectă voinţa reală a alegătorilor”, susţinea SNSPA.

Mai apoi, la 11 decembrie 2024, o contestație formulată de partidul AUR împotriva hotărârii CCR privind anularea alegerilor prezidențiale a fost respinsă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Completul ÎCCJ a constata că instanțele judecătorești nu au competența de a anula o decizie a CCR.

După anularea procesului electoral, Guvernul a aprobat organizarea de noi alegeri.

Mai multe anchete vizează alegerile prezidențiale anulate, a anunțat ministrul Justiției la finalul lunii ianuarie. Potrivit lui Radu Marinescu, sunt investigate cu "celeritate" infracțiuni precum influenţarea alegerilor, finanţarea electorală ilicită, spălarea de bani şi atacuri cibernetice.

În februarie 2025, Călin Georgescu a fost pus sub control judiciar. Printre acuzaţiile aduse se numără instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, comunicarea de informaţii false, fals în declaraţii în formă continuată privind sursele de finanţare a campaniei electorale şi declaraţile de avere, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii.

”Procurorul de caz din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, în cursul zilei de astăzi, punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de o persoană fizică”, a anunţat Parchetul ICCJ.

Tot în februarie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a explicat că îi revine competenţa de analiză a dosarului în care este cercetat Călin Georgescu, întrucât implicat este și un magistrat, care ar fi sprjinit activităţile infracţionale.

În martie 2025, Curtea Constituțională a respins contestația lui Călin Georgescu față de respingerea noii sale candidaturi la prezidențialele din luna mai.

Citește și: "Vom avea în continuare alegeri", dă asigurări ministrul Justiției