Cererea Bucureștiului de extrădare a Prințului Paul de România pentru executarea unei pedepse cu închisoarea într-un dosar pentru trafic de influenţă a fost respinsă, miercuri, 9 iulie, de Curtea de Apel de la Paris.

„Am spus întotdeauna că eu cred în justiţia franceză”, a reacţionat Paul Philip al României, cunoscut drept Paul de România, în vârstă de 76 de ani, la finalul deliberării.

Preşedintele Camerei pentru extrădări a Curţii de Apel de la Paris a subliniat că autorităţile române au avut justificare în a emite un nou mandat de arestare, dar că acesta avea „un caracter disproporţionat”.

Judecătorul a precizat că el s-a pronunţat asupra admisibilităţii mandatului de arestare, dar nu şi pe fondul acestui dosar.

Cu această decizie, Curtea de Apel „pune capăt unei hărţuiri procedurale inacceptabile şi îşi reafirmă ataşamentul faţă de principiile fundamentale ale statului de drept”, a apreciat pentru AFP avocata prinţului, Miriame Laichi, potrivit Agerpres.

Un nou mandat de arestare împotriva lui Paul de România, emis în ianuarie

Amintim că un nou mandat de arestare împotriva lui Paul de România a fost emis în luna ianuarie de către autoritățile române.

Descendent al Regelui Carol al II-lea, Paul de România este acuzat că a colaborat cu o bandă de escroci începând din anul 2006 pentru a recupera proprietăţi pe care le revendica ca moştenitor al familiei regale.

În anul 1947, familia regală a României a fost alungată din țară de comunişti, iar proprietăţile sale au fost confiscate. Însă, continuă unele conflicte în legătură cu bunurile rezultate din moştenire, potrivit AFP.

În decembrie 2020, Paul de România fusese condamnat de Înalta Curte de Casaţie la trei ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influenţă şi complicitate.

În acest caz fuseseră condamnate 18 persoane, iar prejudiciul pentru statul român a fost estimat la cel puţin 145 milioane de euro. Imediat după condamnarea sa, justiţia română a emis un prim mandat de arestare pe numele său.

Camera de extrădări a Curţii de Apel din Paris a respins acea solicitare în noiembrie 2023, considerând că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat având în vedere neregularităţile depunerii jurământului de către doi dintre cei trei judecători care l-au condamnat.

Pentru a formula o nouă cerere de remitere adresată Franţei, Bucureştiul s-a bazat pe decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024, pronunţată în urma unei întrebări preliminare. CJUE a considerat că decizia Curţii de Apel din Paris este „contrară principiului încrederii reciproce” între ţările europene, exercitând „un control excesiv” asupra funcţionării sistemului judiciar român, a amintit în timpul audierii din 11 iunie preşedintele Camerei de extrădări.

Avocatul general a solicitat predarea lui Paul de România în numele „principiului prevalenţei justiţiei europene asupra dreptului naţional”. Avocata prinţului, Miriame Laichi, a denunţat „cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut o familie regală” în legătură cu „litigiul succesoral”.

Tatăl Prințului Paul, Carol Mircea Grigore, născut în anul 1920, a fost unul dintre fiii lui Carol al II-lea, rege al României între 1930 şi 1940.

Citește și: Prințul Paul, eliberat la Paris