Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, miercuri, 30 iulie, că nu poate da un aviz pe proiectul Guvernului referitor la modificarea vârstei de pensionare şi a cuantumului pensiilor magistraţilor, pentru că prim-ministrul nu are competenţa de a iniţia un astfel de demers.

Astfel, potrivit CSM, modalitatea de „consultare” iniţiată de Guvern este în afara oricărui cadru legal de legiferare în domeniul justiţiei.

„Ca urmare a adresei dumneavoastră 5/7032 din 29 iulie 2025, prin care aţi transmis Consiliului Superior al Magistraturii 'tabelul comparativ aferent propunerii pentru modificarea legislaţiei privind pensiile de serviciu din domeniul Justiţiei', materialul transmis nu constituie un proiect de lege iniţiat şi asumat de către ministerele cu competenţe în acest domeniu,

în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării”, arată un răspuns trimis de CSM Guvernului, potrivit Agerpres.

Totodată, potrivit CSM, propunerile comunicate nu reprezintă nici o formă de iniţiativă legislativă care să fie elaborată la nivelul autorităţii legiuitoare, în acord cu regulile procedurii parlamentare.

„În aceste condiţii, semnalăm faptul că nu aveţi abilitarea legală de a iniţia un astfel de demers, motiv pentru care prezentul răspuns nu constituie un aviz consultativ în sensul dispoziţiilor art. 39 alin. (3) din Legea 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii”, a subliniat sursa citată.

CSM a mai notat că reglementările în vigoare referitoare la pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor sunt rezultatul „unei reforme substanţiale” realizate, de dată recentă, prin Legea 282/2023, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.

„CSM nu poate fi părtaş la desfăşurarea unei proceduri nelegale”

În aceste condiţii, conform CSM, „imperativul” asigurării stabilităţii legislative trebuie să reprezinte un element de reflecţie pentru autoritatea executivă, astfel încât să fie exclusă repunerea în discuţie a soluţiilor normative adoptate recent, în acord cu cele statuate de Curtea Constituţională.

„Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi părtaş la desfăşurarea unei proceduri nelegale de adoptare a unui act normativ care vizează sistemul de justiţie şi care, în esenţă, este doar o simulare de consultare a autorităţii judecătoreşti”, mai arată răspunsul trimis Executivului.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunţat, marți, că printr-un proiect legislativ se propune creşterea vârstei standard de pensionare a magistraţilor la 65 de ani.

„Propunem creşterea vârstei de pensionare şi intrarea şi în sistemul de justiţie în pensie la vârsta standard de 65 de ani. De asemenea, faţă de vechimea pe care astăzi o prevede legea, de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creştere a vechimii după care te poţi pensiona la 35 de ani.

Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul din România să iasă la pensie mai repede, dacă doreşte, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiţii, ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie să piardă două procente din pensie”, a explicat Ilie Bolojan.

În plus, premierul a propus ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de cel mult 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum este în prezent.

„În ceea ce priveşte cuantumul pensiei, majoritatea ţărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate de către cel care lucrează în ultimii ani de activitate - patru ani, cinci ani şi aşa mai departe - şi din această medie de salarii există calculat în diferite ţări, pe diferite sisteme, procente. În unele ţări avem un sistem de plată total contributiv, deci nu există nicio diferenţiere între sistemul din magistratură şi ceilalţi funcţionari.

În cele mai multe ţări există o formulă care însă ne duce în situaţia de a ne apropia la o valoare care înseamnă 60 - 70% din câştigurile salariale nete din ultimii ani de activitate. În această situaţie, (...) am făcut o propunere care ţine cont atât de acest principiu de bază, dar şi de formulele aflate în legislaţia românească şi cele care ţin de decizii ale Curţii Constituţionale.

În fapt, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. Deci, nu 80% din brut, cum este astăzi, ceea ce depăşeşte salariul net, şi maxim 70% din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la marja superioară a situaţiei din ţările Uniunii Europene”, a spus Ilie Bolojan.

Potrivit premierului, „calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute, deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut în ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din salariul net, din ultimul salariu net”.

Citește și: Augustin Zegrean: Pensiile magistraților nu sunt speciale, ci de serviciu. Ei și-au ales profesia și pentru condițiile pensionării