Președintele american Donald Trump a început procesul de retragere a Statelor Unite ale Americii din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în prima sa zi de revenire la Casa Albă. Decizia a stârnit îngrijorări în rândul oamenilor de știință.

Aceasta nu este prima dată când Trump încearcă să rupă legăturile cu OMS, agenția specializată în domeniul sănătății a ONU.

În iulie 2020, la câteva luni după ce OMS a declarat COVID-19 ca fiind o pandemie și în timp ce cazurile creșteau la nivel mondial, administrația Donald Trump l-a notificat oficial pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, că SUA intenționează să se retragă din OMS, suspendând finanțarea agenției. Însă, decizia a fost anulată de președintele care l-a succedat, democratul Joe Biden.

Decizia lui Donald Trump prevede întreruperea transferului de fonduri guvernamentale americane către organizație, rechemarea și reatribuirea personalului federal și a contractorilor care lucrează cu OMS.

De asemenea, le cere oficialilor să „identifice parteneri credibili și transparenți din Statele Unite și din străinătate pentru a-și asuma activitățile necesare întreprinse anterior de” organizație.

Pentru ca retragerea SUA din OMS să devină oficială este nevoie de aprobarea Congresului. În plus, SUA trebuie să-și îndeplinească obligațiile financiare față de Organizația Mondială a Sănătății pentru anul fiscal în curs.

SUA au aderat la OMS prin intermediul unei rezoluții comune din 1948 adoptată de ambele camere ale Congresului, care a fost ulterior susținută de toate administrațiile. Rezoluția cere SUA să ofere o perioadă de preaviz de un an în cazul în care decide să părăsească OMS.

Îngrijorări în rândul oamenilor de știință

Aceasta va pune OMS într-o situație financiară dificilă. De-a lungul timpului, SUA au fost printre cei mai mari donatori ai OMS, furnizând agenției ONU pentru sănătate nu doar sute de milioane de dolari, ci și sute de angajați cu expertiză specializată în domeniul sănătății publice.

În ultimul deceniu, SUA a acordat OMS în fiecare an între 160 și 815 milioane de dolari (între 153 și 780 de milioane de euro). Bugetul anual al OMS este de aproximativ 2 până la 3 miliarde de dolari (1,9 până la 2,9 miliarde de euro).

OMS oferă asistență tehnică țărilor mai sărace, ajută la distribuirea vaccinurilor, proviziilor și tratamentelor rare și stabilește orientări pentru sute de probleme de sănătate, inclusiv sănătatea mintală și cancerul.

Pierderea finanțării americane ar putea paraliza numeroase inițiative de sănătate la nivel mondial, inclusiv eforturile de eradicare a poliomielitei, programele de sănătate maternă și infantilă și cercetarea pentru identificarea noilor amenințări virale, potrivit euronews.com.

Totodată, oamenii de știință americani ar putea pierde accesul rapid la bazele de date genetice esențiale gestionate de OMS, ceea ce ar putea bloca încercările de a produce vaccinuri și medicamente.

Lawrence Gostin, director al Centrului de Colaborare OMS pentru Dreptul Global al Sănătății de la Universitatea Georgetown, a declarat că pierderea resurselor americane ar devasta eforturile OMS de supraveghere globală și de răspuns la epidemii.

„Ar crește probabilitatea ca noi boli să scape de sub control, să treacă granițele și, eventual, să declanșeze o pandemie”, a declarat Gostin.

Motivul pentru care Donald Trump retrage SUA din OMS

La un miting de campanie din septembrie, Donald Trump a declarat că se va „ocupa de corupția” din cadrul OMS și al altor instituții de sănătate publică despre care a spus că sunt „dominate” de puterea corporativă și de China.

În 2020, Donald Trump a spus că OMS a fost „complice” cu China pentru a ascunde amploarea răspândirii coronavirusului în primele zile ale pandemiei.

O investigație AP din iunie 2020 a constatat că Beijingul a ascuns detalii cruciale despre virus la scurt timp după apariția acestuia, frustrând eforturile OMS de a evalua potențialul său de pericol și de a opri răspândirea sa.

Mesajul OMS

„Credem cu adevărat în cooperare... Și, din partea noastră, suntem pregătiți să lucrăm împreună”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, la o conferință de presă din decembrie.

Însă, el a semnalat că organizația s-ar putea adapta la o lipsă de sprijin din partea SUA, menționând că atunci când Ebola a lovit o parte a Congoului devastată de război în 2018, nu au fost implicați primii respondenți americani.

„OMS și partenerii au fost cei care au ajutat guvernul [congolez] ... să limiteze acea epidemie”, a spus el.

Citește și: Instalat la Casa Albă, Donald Trump semnează primele ordine executive și decrete