Un sondaj Eurobarometru desfășurat în perioada septembrie-octombrie 2024 arată că tinerii români se află pe locul întâi în Uniunea Europeană în privința încrederii că nu au fost expuși la dezinformare în ultimele șapte zile.

Potrivit rezultatelor sondajului, 19% dintre tinerii români sunt încrezători în acest sens. În clasament urmează tinerii din Bulgaria, Lituania și Estonia.

Cele mai importante surse pentru tineri

Totodată, potrivit rezultatelor sondajului, 33% dintre tinerii români au spus că obțin cele mai multe informații pe teme sociale și politice de pe platforme de social media (faţă de 42% media UE). Alți 29% au spus că se informează de la televiziune (faţă de 39% media UE) şi 21% din presa online sau platforme de ştiri (26% în UE).

Când li s-a cerut să aleagă principalele cinci platforme de social media de unde îşi iau informaţiile, 42% dintre tinerii români au ales Facebook şi Youtube, 35% - TikTok, 33% - Instagram şi 12% reţeaua X (fostă Twitter).

La nivelul Uniunii Europene, topul principalelor cinci platforme de unde tinerii îşi iau informaţii este sensibil diferit - Instagram (47%), TikTok (39), Youtube (37%), Facebook (27%), X (21%).

Întrebaţi cât de des cred că au fost expuşi personal la dezinformare şi la ştiri false în ultimele şapte zile, 22% dintre tinerii români au răspuns foarte des şi o proporţie similară des, în timp ce la nivelul UE media este de 15 şi respectiv 29%.

O proporţie de 24% dintre românii din categoria 16-30 de ani susţin că au fost expuşi la dezinformare uneori în ultimele şapte zile, iar 10% rareori, faţă de 32% şi respectiv 14% la nivelul Uniunii Europene.

Însă, nu mai puţin de 19% dintre tinerii români susţin că nu a fost expuşi niciodată la dezinformare în acest interval, faţă de 5% media UE, şi cea mai mare proporţie dintr-un stat UE, urmată de Bulgaria (11%), respectiv Lituania şi Estonia, câte 10%.

La polul opus, în nouă ţări din Uniunea Europeană, peste o jumătate dintre respondenţi au declarat că au fost expuşi la dezinformare des şi foarte des, cele mai mari proporţii înregistrându-se în Malta (59%), Ungaria (58%), Grecia (57%), Luxemburg (55%) şi Belgia (54%).

70% dintre participanţii la sondaj cred că pot recunoaşte dezinformarea, respondenţii din Malta (38%) şi Croaţia (36%) fiind cei încrezători în acest sens, în timp ce la polul opus se află tinerii din Austria şi Slovenia (27%), respectiv Germania (27%).

În ceea ce-i priveşte pe tinerii români, eu s-au declarat foarte încrezători că pot recunoaşte dezinformarea în proporţie de 31%, în timp ce 50% au afirmat că sunt oarecum încrezători că o pot recunoaşte. 14% dintre români au spus că nu sunt foarte încrezători că pot recunoaşte dezinformarea, iar alţi 2% s-au declarat deloc încrezători.

Ce priorități ar trebui să aibă UE în următorii 5 ani, conform tinerilor

Întrebaţi care ar trebui să fie priorităţile UE în următorii cinci ani, cei mai mulţi tineri din România au răspuns situaţia economică şi crearea de locuri de muncă (41%), educaţia şi instruirea (32%), respectiv protecţia socială şi accesul la îngrijiri de sănătate (31%), în timp ce la nivelul UE tinerii au indicat ca principale priorităţi creşterea preţurilor şi a costului vieţii (40%), mediul şi schimbarea climatică (33%) şi situaţia economică şi crearea de locuri de muncă (31%).

Proporţia tinerilor din România care susţin că sunt favorabili UE şi modului în care funcţionează în prezent este de 42%, mai mare decât media UE (31%), în timp ce 37% dintre românii din categoria de vârstă 16-30 de ani spun că sunt mai degrabă favorabili UE, dar nu şi modului în care funcţionează în prezent, cu cinci puncte procentuale în plus faţă de media UE (32%), potrivit Agerpres.

De asemenea, rezultatele sondajului arată că 15% dintre tinerii români sunt mai degrabă sceptici în privinţa Uniunii Europene, dar că şi-ar putea schimba opinia în cazul în care blocul comunitar va funcţiona mai bine, proporţie mai mică decât în UE (21%), în timp ce doar 2% din tinerii români susțin că nu cred în ideea de UE în general (faţă de 6% media UE).

Sondajul a fost făcut de Ipsos între 25 septembrie şi 3 octombrie 2024, în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Un total de 25.863 de tineri cu vârste între 16 şi 30 de ani au fost intervievaţi online. În România, eşantionul de respondenţi a fost de 1.064 de persoane.

Citește și: Eurobarometru: Costul vieții și și problemele de mediu, principalele preocupări ale tinerilor din UE