Expertul în securitate cibernetică Liviu Arsene, director pentru cercetarea ameninţărilor informatice, invitat, vineri, 6 iunie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, a explicat cum se pot feri românii de capcanele infractorilor.

„Dacă aveţi dubii cu privire la legitimitatea mesajului, cel mai bine ar fi să verificaţi dintr-o sursă oficială dacă într-adevăr mesajul este autentic sau nu - spre exemplu, daţi o căutare pe Google, verificaţi site-ul autorităţilor sau verificaţi site-uri de ştiri reputabile şi încercaţi să confirmaţi dacă ceea ce vedeţi în mediul online sau mesajul pe care l-aţi primit este într-adevăr legitim sau nu.

Inteligenţa artificială practic a reuşit să crească viteza cu care se creează astfel de mesaje şi, în acelaşi timp, şi calitatea acestor mesaje care par, după cum aţi văzut, a fi foarte, foarte legitime.

Prin urmare, atacatorii îşi cresc viteza cu care creează astfel de campanii, dar şi calitatea mesajelor şi viteza cu care le trimit în piaţă, dacă vreţi”, a spus Liviu Arsene, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

„Numărul de telefon poate fi uneori uşor de obţinut”

Expertul în securitate cibernetică a mai spus că nu crede că atacatorii preferă o anumită metodă, ci că aceștia pot colecta date prin orice mijloc de comunicare pe care îl au la dispoziție - fie rețele sociale ori aplicații de mesagerie.

„În general scopul atacatorilor este acela de a convinge victima, fie printr-un apel telefonic, printr-un sms, printr-un e-mail, de a divulga date personale, că vorbim de parole, că vorbim de nume, prenume, CNP, că vorbim de date bancare, în general, astfel de mesaje nu discriminează, nu sunt distribuite doar pe o singură platformă, vin pe cât mai multe mesaje.

Scopul atacatorilor este, dacă, gândiţi-vă ca un atac de tip plasă, aruncă o plasă cât mai largă, pentru a prinde cât mai multe victime”, a explicat el.

De asemenea, expertul în securitate cibernetică a spus că numărul de telefon poate fi uneori ușor de obținut, de exemplu, dacă a fost publicat pe o rețea socială ca punct de contact.

Altfel, atacatorii pur şi simplu testează un număr de telefon, în mod automat, şi tot cresc ultima cifră din numărul de telefon, încercând numere până când cineva răspunde.

„Dacă au şi o bază de date asociată cu nume şi prenume pentru numărul respectiv de telefon, deja în momentul în care primiţi acel apel de la atacator, apelul pare mult mai credibil. Ce se întâmplă de regulă este că prin acele telefoane nu încearcă altceva decât să vă convingă să faceţi diverse acţiuni, cum ar fi să divulgaţi codul PIN sau codul de verificare unică pe care îl primiţi de regulă de la bancă sau de la orice altă aplicaţie de e-mail prin SMS.

Deci încercaţi, dacă cineva vă sună şi se dă drept reprezentantul unei instituţii, unei bănci, încercaţi de regulă să faceţi o pauză de 10 secunde, trageţi aer în piept, mai ales dacă nu aşteptaţi un astfel de apel, spuneţi-i că reveniţi, că veţi reveni cu un apel către persoana respectivă şi în secunda doi uitaţi-vă pe site-ul oficial al instituţiei respective, căutaţi un număr oficial de telefon şi sunaţi înapoi. Vedeţi dacă vă răspunde într-adevăr cineva de la acea instituţie”, a adăugat Liviu Arsene.

În ce situație pot fi cardurile bancare folosite de infractori

Potrivit expertului, cardurile bancare sunt vulnerabile doar în contextul în care au fost furate, iar infractorii fac plăți contactless, în valoarea minimă și în limita numărului de plăți impusă.

„Sau pot fi vulneraţi în sensul în care, din greşeală victima a introdus toate datele de card pe un site fraudulos şi atunci atacatorul poate iniţia plăţi în numele dumneavoastră pentru că tocmai i-aţi dat toate datele cardului.

Deci, prin urmare, fiţi foarte atenţi, verificaţi cu atenţie adresa site-ului pe care îl vizitaţi, dacă site-ul pare legitim, pare al companiei, al comerciantului, verificaţi adresa, că este într-adevăr aceeaşi, de regulă conţine mici erori, în loc de banca X, poate apărea banca Y, da, deci foarte atent la numele site-ului respectiv, şi încercaţi să nu daţi datele de card dacă nu sunteţi siguri că acolo unde le introduceţi este într-adevăr o adresă legitimă sau pentru un scop legitim”, a mai spus Liviu Arsene.

„De cele mai multe ori, când este vorba de aplicaţii, acestea sunt vulnerabile, doar dacă au fost instalate din surse neoficiale. De cele mai multe ori, dacă sunt instalate din surse neoficiale, ele vin cu vulnerabilităţi care le permit atacatorilor fie să preia controlul aplicaţiei respective şi să vadă dacă vreţi tot ceea ce face utilizatorul cu aplicaţia sau pot prelua controlul telefonului victimei cu totul.

Dar din nou, doar în cazul în care aplicaţia a fost instalată, din surse neoficiale. Recomandarea este întotdeauna, vă duceţi în magazin, în sursa oficială, în Play Store sau în App Store, pentru a instala aplicaţiile complet legitime de la sursă”, a adăugat el.

„Când ceva pare prea bun pentru a fi adevărat, de regulă, chiar este prea bun”

Expertul a mai spus că nu crede că există o mare diferență între peisajul informatic din România şi cel de la nivel global. Conform acestuia, în general, utilizatorii casnici, utilizatorii obşiniţi, sunt vizaţi cam de acelaşi tipuri de ameninţări, fie că e vorba de fraudă online, prin SMS, e-mail, sau aplicaţii de mesagerie instant, fie că este vorba de apeluri telefonice.

„În general, când ceva pare prea bun pentru a fi adevărat, de regulă, chiar este prea bun pentru a fi adevărat. Şi atunci, indicat ar fi să nu credeţi tot ceea ce vedeţi, auziţi sau citiţi. Mai mult decât atât, dacă sunteţi nesiguri cu privire la informaţia pe care o vedeţi, o citiţi sau o primiţi, încercaţi întotdeauna să o validaţi dintr-o sursă oficială. Asta ar fi cea mai bună recomandare.

Şi nu în ultimul rând, fie că este vorba de telefon, tabletă sau laptop, desktop, ce folosiţi, întotdeauna aveţi o soluţie de securitate, pentru că vă poate proteja de cele mai multe astfel de tipuri de înşelătorii din mediul online”, a adăugat el.

Citește și: MApN denunță o dezinformare a românilor din diaspora: Procesul de recrutare-încorporare poate avea loc doar în trei condiții