Judecătorii Curții Constituționale au demonstrat „atașament” față de valorile fundamentale are statului român și că rigoarea dreptului nu poate fi „tranzacționată sau alterată”, în cazul drepturilor salariale restante, a transmis, miercuri Înalta Curte de Casație și Justiție.

CCR a stabilit miercuri că nu a existat conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu plata restanţelor salariale ale magistraţilor.

CCR a respins, ca neîntemeiată, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, după ce Instanţa supremă a dat Guvernul în judecată şi a câştigat în primă instanţă procesul legat de restanţele salariale, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.

„Un litigiu pierdut nu devine conflict constituţional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanţelor. Soluţia pronunţată reafirmă o regulă esenţială a statului de drept: hotărârile judecătoreşti se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituţional. Înalta Curte ia act de faptul că soluţia Curţii Constituţionale a fost adoptată cu majoritate de voturi şi remarcă faptul că judecătorii constituţionali care au pronunţat-o demonstrează ataşament faţă de valorile fundamentale ale organizării statului român şi rolul justiţiei ca putere în stat, arătând societăţii prin decizia lor că rigoarea dreptului nu poate fi tranzacţionată sau alterată”, este reacţia ICCJ după decizia dată de CCR.

ICCJ menţionează că Guvernul nu a indicat nicio competenţă constituţională pe care Înalta Curte şi-ar fi însuşit-o şi nicio atribuţie a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată.

Citește și: CCR a respins sesizarea cu privire la un conflict juridic între Guvern și ÎCCJ referitor la restanțele salariale ale magistraţilor