În semn de protest față de sesizarea președintelui Nicușor Dan privind legea anti-extremism, deputatul Silviu Vexler returnează Ordinul Național pentru Merit
Liderul comunității evreiești solicită abrogarea Strategiei naționale pentru combaterea antisemitismului și desființarea Comitetului interministerial care o gestionează, considerând că aceste instrumente devin „forme fără fond”.
Articol de Matei Pavel, Publicat: 11 Iulie 2025, 07:00 • Actualizat: 11 Iulie 2025, 07:10
Deputatul Silviu Vexler a anunțat, joi, că va returna Ordinul Național pentru Merit, distincție primită din partea Statului Român.
Decizia parlamentarului, lider al Federației Comunităților Evreiești din România, vine ca reacție la sesizarea transmisă Curții Constituționale de președintele Nicușor Dan în legătură cu legea pentru combaterea extremismului.
„Mesajul care transpare din sesizarea domniei sale este unul de relativizare a pericolului prezentat de extremism”, a transmis Silviu Vexler într-un mesaj online. În opinia sa, gestul președintelui va avea ca efect „încurajarea promovării în continuare a ideologiei legionare, a antisemitismului și a tuturor formelor de extremism”.
Tot joi, CCR a respins în unanimitate o sesizare similară formulată de partide extremiste și deputați neafiliați, confirmând că legea respectă drepturile fundamentale și este proporțională într-o societate democratică. Silviu Vexler consideră că intervenția președintelui Niculor Dan este „aproape identică, dar mult mai nocivă”, subminând eforturile statului din ultimele trei decenii în lupta contra urii și radicalizării.
Ca urmare, liderul comunității evreiești solicită abrogarea Strategiei naționale pentru combaterea antisemitismului și desființarea Comitetului interministerial care o gestionează, considerând că aceste instrumente devin „forme fără fond”.
Președintele Nicușor Dan consideră că legea contestată suferă de lipsă de claritate și poate genera abuzuri, subliniind că statul trebuie să combată ura, dar „cu respectarea strictă a prevederilor constituționale”. Liderul de la Palatul Cotroceni invocă riscuri pentru libertatea individuală și neclaritatea unor termeni-cheie, precum „legionar”, „fascist” sau „materiale xenofobe”.
Disputa apare într-un context tensionat, în care societatea românească încearcă să-și definească limitele toleranței și modul de protejare a valorilor democratice, fără a aluneca în ambiguități juridice sau polarizare politică excesivă.
Citește și: Doi angajați ai ambasadei Israelului, asasinați la Washington |
