Un sondaj de opinie publicat miercuri arată că Alianţa pentru Unirea Românilor surclasează cele patru partide din guvernul de coaliţie în opțiunile electorale.

Potrivit INSCOP, 40,9% dintre români ar vota pentru AUR, cel mai înalt nivel de sprijin pentru un partid de extremă dreapta din ultimele peste trei decenii.

PSD, în prezent cel mai mare partid din Parlament şi membru al coaliţiei de guvernământ, ocupă la mare distanță locul secund, social-democrații având un scor de 18,2%.

Partidul Liberal al premierului Ilie Bolojan are un sprijin de 13,5%.

Celelalte două partide de guvernământ - Uniunea Salvaţi România (USR) de centru-dreapta şi formaţiunea etnică maghiară UDMR - au obţinut procente de 11,7%, respectiv 4,9%.

Următoarele alegeri generale din România sunt programate în 2028.

Sondajul a fost realizat între 12 şi 15 ianuarie şi are o marjă de eroare de +/-3,0%.

Reuters amintește că AUR, al doilea partid ca mărime din ţară, a condus sondajele pe tot parcursul anului 2025, în pofida faptului că liderul său, George Simion, a pierdut în cele din urmă alegerile prezidenţiale reluate din mai anul trecut.

Formațiunea de opoziție se opune extinderii ajutorului militar către Ucraina, critică conducerea Uniunii Europene şi susţine politicile preşedintelui american Donald Trump, inclusiv în materie de energie şi imigraţie.

Membră atât a UE, cât şi a NATO, România a reluat alegerile prezidenţiale anul trecut, după ce a anulat scrutinul iniţial din decembrie 2024, din cauza suspiciunii de interferenţă a Rusiei în favoarea suveranistului Călin Georgescu.

Anularea scrutinului a aruncat ţara în cea mai gravă criză politică din ultimele decenii, expunând vulnerabilitatea sa profundă la atacurile hibride şi dezinformare, divizând alegătorii, prăbuşind pieţele şi ameninţând ratingul de investiţii al ţării.

Guvernul de coaliţie extinsă, care a venit la putere după scrutinul următor, a majorat impozitele şi a redus unele cheltuieli publice pentru a ajuta la reducerea celui mai mare decalaj al deficitului bugetar din UE.

Deşi măsurile au contribuit la menţinerea României pe ultima treaptă a ratingului de investiţii şi au deblocat fonduri UE, deficitul bugetar fiind aşteptat să se reducă la aproximativ 6% din producţia economică în acest an, faţă de peste 9% în 2024, acestea au declanşat şi proteste şi au alimentat manifestarea sprijinului faţă de opoziţie.