Inundațiile agravează criza umanitară din Fâșia Gaza
Ploile abundente au inundat taberele de refugiați și au dus la prăbușirea mai multor clădiri.
Articol de Matei Pavel, Publicat: 13 Decembrie 2025, 09:54 • Actualizat: 13 Decembrie 2025, 10:05
Peste 800.000 de locuitori din Fâșia Gaza sunt expuși riscului de inundații, avertizează ONU, în timp ce o furtună puternică de iarnă lovește enclava.
Ploile abundente au inundat taberele de refugiați și au dus la prăbușirea mai multor clădiri, relatează BBC News.
La două luni de la armistițiul impus de Statele Unite, Gaza este blocată în prima etapă a planului de pace al președintelui american Donald Trump, un teritoriu împărțit între părțile aflate în conflict, cu populația încă strămutată și înconjurată de moloz.
Punct sensibil
Planurile pentru locuințe noi, și pentru o nouă guvernare, sunt blocate în etapa următoare a acordului de pace al lui Donald Trump, în timp ce continuă căutările pentru ultimul ostatic israelian dispărut, Ran Gvili.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a insistat că gruparea islamistă Hamas trebuie să returneze toți ostaticii israelieni – vii sau morți – înainte ca cele două părți să treacă la următoarea etapă, mult mai dificilă, a acordului de pace.
Până acum, mai multe căutări printre ruinele din Gaza nu au dus la găsirea lui. Ran Gvili a fost capturat în timpul atacurilor Hamas din 7 octombrie – un polițist aflat în recuperare după o fractură la umăr, care a mers să apere kibbutzul Alumim din apropiere.
Părinții săi, Talik și Itzik, au fost informați anul trecut că fiul lor nu a supraviețuit.
Drumul către casa lor din Meitar, în sudul Israelului, este plin de bannere care îi aduc un omagiu, iar steagurile galbene ale comemorării ostaticilor israelieni flutură de-a lungul șoselei.
„Ne-au furat copilul, ni l-au furat”, spune mama sa, Talik. „Ei știu unde este”, afirmă Itzik. „Încearcă doar să-l ascundă sau să-l păstreze. Se joacă cu noi”, consideră femeia.
Părinții cred că Hamas vrea să-l păstreze pe fiul lor ca monedă de schimb pentru negocieri viitoare, după returnarea tuturor celorlalți ostatici, vii sau morți.
Un oficial Hamas a declarat pentru BBC că aceste acuzații sunt neadevărate și că Israelul încearcă să evite implementarea acordului.
Dar, în lipsa oricărui semn privind trupul lui Ran și pe fondul presiunilor tot mai mari din partea Washingtonului, părinții săi spun că se bazează pe liderii Israelului pentru a nu avansa cu acordul înainte ca fiul lor să fie găsit.
„Toată lumea din guvernul Israelului ne spune: «Nu, nu trecem la a doua etapă până când Ran nu se întoarce». Aceasta este promisiunea lor”, a spus Talik.
Mulți israelieni cred că ar fi extrem de dificil, din punct de vedere politic, pentru Netanyahu să pună în aplicare următoarele etape ale acordului – inclusiv retragerea suplimentară a forțelor israeliene spre perimetrul Gazei – dacă măcar un ostatic rămâne dispărut în Gaza.
Timpul „se scurge”
Atât Israelul, cât și Hamas se confruntă cu unele concesii dificile în etapa următoare a acordului. Pentru Hamas, ar însemna predarea armelor și a puterii. Pentru Israel, transferul responsabilităților de securitate către o forță internațională de stabilizare.
Acesta este și motivul pentru care liderii ambelor părți ezită, spune generalul în rezervă Israel Ziv, fost șef al Direcției de Operațiuni a armatei israeliene.
„Israelul și Hamasul au aceleași interese să nu avanseze prea rapid către a doua etapă”, a declarat el pentru BBC.
„Hamas nu vrea să piardă controlul, iar partea israeliană, din motive politice, preferă de asemenea să rămână în Gaza, pentru că nimeni nu vrea să explice propriului electorat de ce trebuie să se retragă.”
Potrivit lui, Trump este singurul care poate forța cele două părți să meargă mai departe, iar timpul se scurge.
„Așteptând, riscăm să pierdem oportunitatea, pentru că Hamas se reorganizează și își recapătă forța”, a explicat el.
„Trebuie să tragem aer în piept și să mergem mai departe cu acest plan, pentru că menținerea situației actuale este cel mai rău scenariu.”
Dezarmarea Hamas – într-o formă acceptabilă pentru ambele părți – este considerată primul mare obstacol. Fără acest pas, nicio țară străină nu este dispusă să trimită trupe pentru securizarea Fâșiei Gaza, iar reconstrucția nu poate începe în zonele controlate de Hamas.
La începutul acestei săptămâni, Benjamin Netanyahu s-a declarat sceptic că alte state ar putea îndeplini această sarcină în locul Israelului.
„Prietenii noștri din America vor să încerce să creeze o forță internațională care să facă acest lucru”, a spus el. „Știm că sunt anumite lucruri pe care această forță le poate face. Nu vreau să intru în detalii, nu pot face totul și poate nici lucrul principal, dar vom vedea”, a adăugat liderul statului evreu.
Trump, nerăbdător să avanseze rapid
Fâșia Gaza este în prezent împărțită în două de așa-numita „linie galbenă”, care marchează limitele retragerii forțelor israeliene în cadrul primei etape a armistițiului.
Șeful Statului Major al armatei israeliene s-a referit recent la aceasta ca la o „nouă linie de frontieră”, declanșând acuzații că Israelul ar transmite intenția de a rămâne acolo pe termen lung.
Problemele-cheie, inclusiv dezarmarea Hamas, urmează să fie discutate la o întâlnire între Netanyahu și Trump, programată în Florida, mai târziu în această lună.
Președintele SUA, care a intermediat deja armistițiul din Gaza și a impus planul său de pace prin Consiliul de Securitate al ONU, s-a declarat foarte vocal în privința dorinței sale de a accelera procesul.
Zilele trecute, el le-a spus jurnaliștilor că va anunța, la începutul anului viitor, componența unui nou „Consiliu pentru Pace în Gaza”. „Va fi unul dintre cele mai legendare consilii din istorie… Toată lumea vrea să facă parte din el”, a afirmat Donald Trump.
Între timp, există informații larg răspândite potrivit cărora, sub presiunea Washingtonului, Israelul a început să degajeze molozul, pregătind un nou proiect de locuințe temporare în zona Rafah, aflată sub control israelian, în sudul Fâșiei Gaza.
Noile locuințe ar putea oferi adăpost pentru zeci de mii de locuitori din Gaza, cu condiția ca aceștia să accepte să treacă în zone controlate de Israel și să fie verificați în privința eventualelor legături cu Hamas.
Unii văd acest plan ca pe o încercare de a atrage populația din Gaza în zonele controlate de Israel, pentru a izola Hamas. Un număr mic de persoane a trecut deja în aceste zone, în tabere administrate de grupări armate sprijinite de Israel.
Însă mulți locuitori din Gaza, chiar și dintre cei care vor înlocuirea Hamas, spun că refuză să trăiască sub control israelian.
Este o privire asupra unui viitor alternativ pentru Gaza, în cazul în care a doua etapă a planului lui Trump eșuează: un viitor în care Gaza, deja divizată, devine și mai fragmentată.
Citește și: 29 de jurnaliști, omorâți în Fâşia Gaza de la începutul anului













