Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat că Uniunea Europeană urmează să propună sancțiuni mai severe împotriva Rusiei în această toamnă, după ce ultimul pachet de măsuri al blocului comunitar a fost diluat sub presiunea exercitată pentru protejarea intereselor economice naționale.

Într-un interviu acordat ziarului german „Die Welt”, Kaja Kallas a declarat că, în lunile următoare, va „propune cele mai ample liste de sancțiuni de la începutul războiului”, adăugând că aceste liste vor crește numărul total al companiilor și persoanelor fizice ruse sancționate „cu o treime”.

„Presiunea trebuie să crească în continuare până când Moscova va pune capăt războiului”, a adăugat ea.

De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei în 2022, Uniunea Europeană a aprobat 21 de pachete de sancțiuni ce vizează lideri politici și militari ruși, oameni de afaceri, oligarhi și companii.

Active private în valoare de peste 28 de miliarde de euro, înghețate în UE

Până în prezent, au fost sancționate peste 3.000 de persoane și entități, fiind înghețate active private în valoare de peste 28 de miliarde de euro în Uniunea Europeană.

Viitoarele sancțiuni ar putea viza încă 1.000 de persoane și entități. Orice includere pe listă trebuie să obțină aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, potrivit euronews.com.

De asemenea, sancțiunile vizează limitarea capacității Moscovei de a-și finanța și susține operațiunile din Ucraina, vizând complexul său militar, baza industrială și operațiunile de export.

Potrivit șefei politicii externe a UE, Kremlinul „a plătit deja un preț ridicat pentru sancțiunile Uniunii Europene”, estimând costul economic la peste un trilion de euro.

Cu toate acestea, încercările recente de a extinde sfera de aplicare a sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei s-au lovit de o rezistență surprinzătoare din partea unor state membre.

Cel mai recent, al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei a fost aproape de a fi blocat de Grecia, care a insistat asupra unei derogări speciale de la interdicția la nivelul UE privind transportul gazului natural lichefiat (GNL) rusesc, ca condiție prealabilă pentru aprobarea sancțiunilor.

În cele din urmă, Atena a obținut derogarea, în ciuda indignării altor diplomați, ceea ce a ridicat întrebări majore cu privire la modul în care interesele economice naționale ar putea avea prioritate față de dorința de a provoca Rusiei pierderi economice și mai mari.

În plus, Kaja Kallas și-a exprimat optimismul că SUA și UE s-ar putea „apropia” în ceea ce privește politica lor de sancțiuni, după ce un proiect de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei, susținut de regretatul senator Lindsey Graham, a fost adoptat în Senat printr-un vot bipartizan.

La Bruxelles s-a înregistrat o îngrijorare tot mai mare cu privire la reducerea sprijinului financiar acordat Ucrainei și la sancțiunile împotriva Rusiei, de la realegerea lui Donald Trump.

Citește și: Volodimir Zelenski: Ucraina va lansa și mai multe lovituri în adâncimea teritoriului rus