Franța este în stare de alertă sporită înaintea unei noi zile de proteste la nivel național, sâmbătă, la o săptămână după unele dintre cele mai grave tulburări înregistrate în țară în ultimele decenii.

Potrivit BBC, au fost impuse restricții ample asupra manifestațiilor în întreaga Franță, însă sute de mii de oameni sunt așteptați să se adune la Paris și în alte orașe pentru un al doilea val de proteste organizate de elevi, sindicate și alte grupări antiguvernamentale.

Ministerul de Interne a anunțat că va mobiliza 70.000 de polițiști, consolidând prezența forțelor de ordine în orașele franceze, după ce partidele de opoziție au acuzat guvernul că nu a anticipat amploarea tulburărilor din 17 octombrie.

„Nu vom lăsa nimic fără răspuns”, a declarat ministrul de Interne.

„Vom fi neînduplecați față de vandali, față de cei care jefuiesc și față de toți cei care comit acte de violență”, a adăugat Laurent Nuñez, explicând că, separat de protestele planificate, pe rețelele sociale au apărut numeroase îndemnuri la violență din partea „extremei stângi și a extremei stângi radicale”.

Sute de persoane au fost încarcerate pentru vandalism, incendiere și jafuri, în urma unor proceduri judiciare accelerate desfășurate în ultimele zile.

Dezamăgirea este puternică în rândul francezilor, care se confruntă cu presiuni tot mai mari generate de costul vieții și cu avertismente din ce în ce mai sumbre că orice viitor guvern va recurge, probabil, la reduceri drastice ale cheltuielilor.

Protestele au început cu revendicările liceenilor pentru îmbunătățirea condițiilor din școli și rezolvarea deficitului de personal, înainte ca, în unele locuri, manifestațiile să fie marcate de violențe.

Președintele Emmanuel Macron s-a întâlnit, vineri, cu reprezentanții liceenilor. Deși aceștia au afirmat că președintele și-a asumat angajamente clare față de ei, au spus că elevii ar trebui „să continue mobilizarea”.

Emmanuel Macron le-a transmis că guvernul său își va asuma, începând de luni, o serie de angajamente pentru îmbunătățirea învățământului liceal, au declarat consilierii săi pentru televiziunea franceză.

În cursul acestei săptămâni, Macron a decretat că sâmbătă vor fi permise doar manifestațiile organizate de sindicate recunoscute. Mai multe orașe importante, între care Lyon, Nisa și Montpellier, au mers mai departe, anunțând interdicții generale asupra adunărilor.

Anunțurile oficiale par să-i fi descurajat prea puțin pe organizatori, în condițiile în care sute de manifestații, de amploare sau de mici dimensiuni, sunt planificate în întreaga Franță.

După o săptămână în care în unele orașe au fost aplicate interdicții parțiale de circulație, regulile privind protestele permise de autorități diferă de la un loc la altul.

În timp ce unii primari au menținut interdicții extinse, alții au acceptat să permită manifestațiile înregistrate la autorități. La Marsilia, de exemplu, un ordin anterior care interzicea toate protestele a fost revocat rapid, pentru a permite desfășurarea unui marș organizat de sindicate.

La Paris, marșul organizat de sindicatul elevilor și susținut de organizații ale salariaților va trebui să urmeze un traseu care ocolește centrul orașului. Cu toate acestea, se fac pregătiri pentru eventuale tulburări inclusiv în unele dintre cele mai cunoscute zone ale capitalei.

Muzeele Luvru, Orsay și Picasso vor fi închise, un meci pe teren propriu al echipei de fotbal PSG a fost reprogramat pentru luni, iar unele spații comerciale și-au protejat vitrinele cu panouri.

Manifestațiile în mare parte pașnice organizate la Paris de elevi și sindicate au degenerat în revolte și jafuri pe parcursul zilei de sâmbăta trecută. Foto: Reuters

Un semn al transformării protestului inițiat de elevi într-o mobilizare antiguvernamentală mai amplă este posibila participare în număr mare, sâmbătă, în întreaga Franță, a manifestanților asociați mișcării reactivate a „Vestelor Galbene”.

Mișcarea, care a atras susținători atât de stânga, cât și de dreapta, a organizat ample manifestații care au provocat perturbări majore în timpul primului mandat al lui Macron.

Un site asociat grupării enumera peste 500 de manifestații și alte 200 de acțiuni planificate pentru sâmbătă și cerea demisia președintelui.

Gruparea a afirmat că „refuzăm să ne alăturăm corului de indignare” față de violențele din 17 octombrie și a acuzat poliția că i-a atacat pe manifestanți.

Franța încă resimte șocul tulburărilor de săptămâna trecută, când polițiștii au fost cu mult depășiți numeric de manifestanți și de participanții la revolte, magazinele au fost jefuite, iar clădiri au fost incendiate. Poate cel mai simbolic caz a fost cel al clădirii bogat ornamentate a primăriei din Limoges, datând din secolul al XIX-lea.

Premierul francez Sébastien Lecornu a declarat vineri, în timpul unei vizite la Limoges, că guvernul central va plăti pentru reconstruirea clădirii „exact așa cum era”, astfel încât costurile să nu fie suportate de contribuabilii locali.

Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a declarat că 232 de persoane au fost încarcerate pentru implicarea lor în revoltele din 17 octombrie, iar alte peste 1.100 au compărut în fața instanțelor. Aproximativ 260 dintre aceste cazuri implică „acuzații privind activitatea unor bande organizate”, a adăugat el.

Darmanin le-a ordonat procurorilor să solicite măsuri punitive împotriva persoanelor condamnate pentru jafuri sau atacuri asupra polițiștilor, inclusiv interzicerea participării la manifestații, retragerea dreptului de vot și interzicerea accesului la rețelele sociale.

Tulburările recente s-au desfășurat pe fondul unui peisaj politic polarizat, în timp ce Franța se pregătește pentru ceea ce ar putea fi cea mai dezbinătoare și imprevizibilă perioadă electorală din ultimele decenii.

Macron își va încheia mandatul în primăvara viitoare, iar sondajele sugerează că un candidat al mișcării sale centriste ar putea să nu ajungă în al doilea tur de scrutin din mai.

Acest lucru i-ar pune, probabil, pe alegătorii francezi în situația de a alege între partidul de dreapta radicală Rassemblement National și formațiunea de stânga radicală La France Insoumise – „Franța Nesupusă”.

Figuri importante din ambele partide i-au învinuit pe Macron și pe miniștrii săi pentru dezordine, considerând că mesajele lor pot găsi un teren favorabil în rândul publicului francez, după o perioadă în care partidul centrist al președintelui a avut dificultăți în a forma guverne funcționale și a adopta legi.

Jean-Luc Mélenchon, liderul și candidatul la președinție al La France Insoumise, a criticat ceea ce el a descris drept o intervenție excesiv de dură a poliției la manifestații și l-a acuzat pe Macron că „distruge statul republican” prin impunerea restricțiilor.

El le-a cerut susținătorilor să participe la protestele de sâmbătă, așa cum făcuse și în săptămâna precedentă, înainte de a condamna revoltele care au urmat atunci.

O conferință de două zile a Rassemblement National, organizată la Orléans, la aproximativ 120 de kilometri sud de Paris, ar putea deveni sâmbătă un punct de tensiune.

Grupări de stânga sunt așteptate să se deplaseze în micul oraș, unde mii de membri ai partidului de dreapta radicală urmează să se adune pentru a asculta discursul liderei sale, Marine Le Pen.

În această săptămână, primarul orașului a avertizat că numărul persoanelor așteptate la Orléans este „fără precedent” și a anunțat că mii de polițiști vor fi mobilizați pentru a gestiona eventualele confruntări. El a adăugat că transportul public va fi suspendat.

Sondajele de opinie sugerează că Le Pen ar putea avea acum cele mai mari șanse de până acum de a deveni președinte, la a patra sa candidatură, în pofida faptului că o instanță a găsit-o vinovată de deturnare de fonduri europene în cursul acestui an. Politiciana a negat că ar fi comis vreo infracțiune și a contestat verdictul în apel.