Migrația schimbă viața satelor din România, de la relațiile dintre generații până la agricultura locală și perspectivele economice ale comunităților.

Efectele diferă însă de la o regiune la alta, iar experiențele celor plecați pot aduce și beneficii, a explicat sociologul Remus Gabriel Anghel într-un interviu pentru Radio România Antena Satelor.

Potrivit cercetătorului, pentru mulți români, plecarea în străinătate este urmată de reveniri și de încercări de a-și reconstrui viața în localitățile de origine. Lipsa oportunităților îi determină uneori să plece din nou.

„În realitate, este un du-te și vino. Există foarte multă migrație și de întoarcere. Acum, înțelegem migrația de întoarcere nu neapărat ca întoarcerea definitivă acasă, ci fragmente temporare, în care persoanele se întorc acasă, vor să rămână, încearcă să facă ceva, văd că nu reușesc, pleacă înapoi în Occident”, a explicat expertul în emisiunea „Vorbe cu tâlc”, realizată de Maria Țoghină.

Mobilitatea reprezintă o schimbare importantă față de generațiile care își construiau întreaga existență în jurul satului natal. Pentru familiile rămase acasă, distanțele mai mari îngreunează însă sprijinul de zi cu zi.

Vârstnicii resimt aceste dificultăți pe măsură ce întreținerea gospodăriei devine tot mai solicitantă, iar copiii aflați în străinătate nu pot interveni la fel de ușor ca atunci când locuiau într-un oraș apropiat.

„Reciprocitatea familială funcționează mai greu acum, pentru că distanțele sunt mai mari”, a spus Remus Gabriel Anghel.

Consecințele migrației nu sunt identice în toate comunitățile. Sociologul a descris localități din sudul țării în care depopularea este însoțită de investiții reduse în locuințe, în timp ce în Bucovina și Maramureș construcția unor case și revenirile frecvente arată păstrarea unei legături puternice cu locurile de origine.

„Nu există satul românesc, există sate românești, există diferențe foarte mari și cred că asta este fascinant de văzut în lumea rurală românească”, a subliniat cercetătorul.

O problemă importantă este declinul simultan al satelor și al orașelor mici din apropiere. Acestea din urmă ofereau locuri de muncă și susțineau economia localităților învecinate, însă multe nu și-au revenit după transformările de după 1990, a explicat sociologul.

„Marea tragedie este nu doar faptul că satul românesc scade demografic, ci că satul și orașul mic de lângă scad împreună demografic.”

Plecările afectează și activitățile agricole. Remus Gabriel Anghel a prezentat observații din cercetările desfășurate în sudul Transilvaniei, unde migrația sezonieră către Germania a redus disponibilitatea forței de muncă. În comunități cu gospodării care produceau legume, fructe, vin și produse de origine animală, această schimbare a afectat agricultura diversificată și oferta de alimente locale.

Efectele se pot resimți inclusiv în turism, consideră sociologul: „Nu ai cum să faci turism de calitate fără mâncare locală, este unul dintre ingredientele esențiale.”

În același timp, mutarea la sat atrage orășeni și cetățeni occidentali. Dincolo de dorința de liniște, stabilirea într-o comunitate rurală presupune însă investiții, muncă și construirea unor relații cu vecinii. Renovarea unei case vechi poate costa mult, iar agricultura cere un efort pe care noii locuitori trebuie să îl ia în calcul.

Pentru copiii crescuți în străinătate, relația cu România se construiește diferit de cea a părinților. Vizitele la bunici păstrează legăturile familiale, dar amintirile, prieteniile și sentimentul de apartenență se formează adesea în țările în care aceștia trăiesc.

Sociologul atrage atenția și asupra timpului petrecut departe de familie, care nu poate fi recuperat. Totuși, evaluarea migrației trebuie să includă și resursele pe care aceasta le poate aduce comunităților.

„Chiar dacă migrația este dureroasă, nu trebuie privită doar din această perspectivă, trebuie văzută partea pozitivă a ei. Trebuie văzut ce înțelegem din ea și ce câștigă satele din migrație, pentru că nu este doar pierdere”, a subliniat Remus Gabriel Anghel.

Citește și: „Reflecții în oglinda retrovizoare”, spectacol de teatru documentar inspirat din realitatea migrației românești