Politica externă este rareori factorul decisiv în alegerile americane de la jumătatea mandatului prezidențial, când considerentele economice determină, de regulă, opțiunile alegătorilor.

De această dată însă, în condițiile în care războiul lui Donald Trump împotriva Iranului și ampla sa campanie de introducere a taxelor vamale sporesc costurile suportate de americani, însăși abordarea președintelui în relațiile internaționale a devenit o problemă care le afectează bugetele, notează Reuters într-o analiză.

Pe măsură ce se apropie alegerile din 3 noiembrie, se înmulțesc semnele că alegătorii fac direct această legătură, ceea ce creează un dezavantaj major pentru liderul de la Casa Albă și colegii săi republicani și le pune în pericol controlul asupra Congresului.

Printre aceste semnale se numără un sondaj Reuters/Ipsos realizat la începutul acestei luni, potrivit căruia aproximativ 78% dintre americani consideră politicile lui Trump responsabile pentru creșterea prețurilor într-un ritm mai rapid decât cel al veniturilor lor.

Din 2006, când republicanii președintelui George W. Bush au pierdut ambele camere ale Congresului, în timp ce acesta era împotmolit în nepopularul război din Irak, modul în care un lider american gestionează evenimentele internaționale nu a mai părut atât de important pentru rezultatul alegerilor de la jumătatea mandatului.

Reacția politică împotriva lui Trump ar putea fi chiar mai puternică, sondajele arătând că alegătorii resimt povara economică a prețurilor ridicate ale carburanților și a cheltuielilor tot mai mari pentru alimente într-un mod în care nu o resimțeau în urmă cu două decenii.

„În esență, oamenii resimt efectele războiului lui Trump și ale celorlalte politici ale sale”, a declarat Christopher Preble, cercetător principal la centrul de analiză Stimson Center din Washington. „Acum, alegătorii au ocazia să își exprime nemulțumirea față de modul în care el gestionează toate acestea.”

Politica internă influențează politica externă

În condițiile în care cotele sale de aprobare ating minime istorice, Trump a lăsat puține îndoieli, în pofida declarațiilor publice contrare, că înțelege legătura directă pe care alegătorii o fac între politica sa externă și costul vieții.

Acest lucru a determinat unele decizii controversate de politică externă în perioada premergătoare alegerilor.

Cea mai importantă dintre ele a fost ridicarea de către Trump a sancțiunilor asupra exporturilor rusești de motorină, cu scopul de a reduce prețurile carburanților. Criticii săi, inclusiv unii colegi republicani, spun că această măsură întărește impresia că el se situează tot mai mult de partea Moscovei în războiul acesteia din Ucraina.

De asemenea, el a făcut presiuni asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra rafinăriilor rusești, încercând să plaseze în altă parte responsabilitatea pentru prețurile ridicate ale benzinei din Statele Unite. Experții spun însă că scumpirea energiei este, în principal, consecința războiului pe care l-a declanșat alături de Israel împotriva Iranului în urmă cu aproape opt luni.

În același timp, el a promis că nu va ordona niciun nou atac asupra Iranului înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, deși numeroase informații indică faptul că Statele Unite și Israelul se pregătesc pentru o posibilă escaladare majoră după scrutin.

Sondajele au arătat că majoritatea alegătorilor se opun războiului inițiat de Trump, care promisese în campania electorală că va evita noi intervenții în străinătate. El a insistat că americanii ar trebui să accepte temporar prețuri mai mari la benzină pentru ca el să poată împiedica Iranul să dezvolte o armă nucleară.

Iranul afirmă că programul său nuclear are scopuri civile. Agenția ONU de supraveghere nucleară și comunitatea americană de informații au apreciat că Teheranul a închis un program de dezvoltare a armelor nucleare în 2003.

Unii candidați republicani s-au distanțat de Trump în chestiuni care merg de la conflictul din Orientul Mijlociu până la războiul comercial cu Canada și campania sa de presiune asupra Ucrainei.

La rândul său, Iranul a încercat să mențină prețurile petrolului la un nivel ridicat și să îl afecteze electoral pe Trump, folosind noi tactici pentru a ataca navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz și prelungind deliberat blocajul diplomatic, au declarat pentru Reuters înalți oficiali iranieni.

Apărând abordarea administrației, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Matt Middleton, a declarat: „Președintele Trump a vorbit întotdeauna clar despre perturbările temporare ale piețelor ca urmare a conflictului din Iran, dar contrastul dintre bilanțul economic al președintelui Trump și alternativa dezastruoasă a democraților este clar.”

Din perspectivă istorică, alegerile de la jumătatea mandatului au fost considerate un referendum asupra performanței președintelui aflat la Casa Albă.

Iar la fiecare scrutin din ultimele decenii, opinia predominantă a fost că preocupările economice – „E vorba de economie, prostule!”, după cum spune expresia din epoca lui Clinton – domină opțiunile alegătorilor.

Sondajele pentru alegerile din acest an, inclusiv cel realizat de Reuters/Ipsos, arată că, deși alegătorii plasează politica externă pe o poziție inferioară în lista priorităților, majoritatea americanilor consideră în mod clar că unele dintre acțiunile emblematice ale lui Trump pe scena mondială, precum războiul cu Iranul și taxele vamale, contribuie la creșterea costurilor pe care le suportă.

Alte sondaje au arătat că majoritatea americanilor au devenit nemulțumiți, într-un sens mai larg, de abordarea internațională a lui Trump.

Chicago Council on Global Affairs a anunțat că cel mai recent sondaj al său la nivel național „arată că majoritatea americanilor consideră că acțiunile de politică externă ale administrației Trump au afectat negativ poziția globală a Americii și au înrăutățit situația economică atât la nivel național, cât și la nivelul gospodăriilor”.

De la revenirea la Casa Albă, anul trecut, Trump a zdruncinat ordinea mondială bazată pe reguli, la a cărei creare Washingtonul a contribuit după cel de-Al Doilea Război Mondial. În același timp, relațiile sale cu aliații s-au deteriorat constant, iar limitele puterii americane au devenit tot mai evidente, spun analiștii.

Raportul de forțe din Congres, în joc

În acest context, estimările indică pe scară largă că democrații vor obține controlul asupra Camerei Reprezentanților la alegerile de la jumătatea mandatului, iar lupta pentru Senat este considerată, de asemenea, tot mai deschisă.

Pentru republicani, pierderea oricăreia dintre camere ar putea complica agenda lui Trump în ultimii doi ani ai celui de-al doilea mandat.

Dar, chiar și în cazul unei schimbări a raportului de forțe de pe Capitol Hill în urma scrutinului din 3 noiembrie, legislatorilor le va fi greu să limiteze capacitatea lui Trump de a conduce politica externă după cum consideră de cuviință.

După numărarea voturilor, o întrebare importantă va fi dacă Trump se va simți constrâns sau încurajat pe scena mondială, pe măsură ce intră în ceea ce este considerată în mod tradițional etapa de „lame duck” – perioada în care un președinte nu mai poate candida și nu mai suportă consecințe electorale pentru deciziile luate.

„Pentru mulți președinți care se simt constrânși politic pe plan intern, politica externă este domeniul în care pot acționa cu o libertate relativă”, a declarat Jon Alterman, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington.

Analiștii spun că modul în care Trump va gestiona relațiile cu adversari precum Iranul, Rusia, China și chiar Cuba sau abordarea sa față de aliații din întreaga lume ar putea evolua în oricare dintre cele două direcții. Sau ar putea pur și simplu să își piardă interesul și să se concentreze și mai mult asupra seriei sale de proiecte de construcții, precum sala de bal a Casei Albe.

Citește și: Trump își declară susținerea pentru Netanyahu