Propunerea controversată de a emite obligațiuni pentru finanțarea consolidării apărării Uniunii Europene va fi discutată în cadrul reuniunii de joi, 21 martie, a celor 27 de lideri ai blocului comunitar, la Bruxelles.

Aceasta este considerată o primă încercare de a testa disponibilitatea statelor membre ale UE pentru emiterea în comun de obligațiuni în vederea consolidării industriei de apărare a blocului, în timp ce războiul face ravagii pe flancul estic al acestuia.

Prim-ministrul Estoniei a sugerat ca obligațiunile să ajungă la un total de 100 de miliarde de euro

Președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul estonian Kaja Kallas au susținut această idee în trecut. La summitul din februarie, Kallas a sugerat că obligațiunile ar trebui să se ridice la un total de 100 de miliarde de euro.

Însă, tabuul emiterii unor obligațiuni comune ale UE pentru a înarma statele membre va fi dificil de înlăturat, întrucât capitalele cu economii mai slabe sunt foarte sceptice față de această inițiativă, potrivit euronews.com.

Un diplomat de rang înalt dintr-o țară din nordul UE, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că aceștia ezită să ia în considerare obligațiunile de apărare, pledând pentru o abordare bazată pe piață și pentru mai multe investiții private.

Cu toate acestea, un alt diplomat de rang înalt din UE a declarat că este necesar să se „lanseze dezbaterea” cu privire la potențialele obligațiuni de apărare, adăugând că, în condițiile în care Rusia conduce o economie de război, Uniunea Europeană trebuie să se gândească serios și la propria pregătire pentru conflicte.

Președintele Consiliului European a cerut măsuri radicale și concrete

În invitația adresată liderilor, președintele Consiliului European, Charles Michel, solicită măsuri radicale și concrete pentru a pune economia UE „pe picior de război” și, în trecut, a cerut obligațiuni europene de apărare pentru a raționaliza cheltuielile militare ale blocului comunitar.

Această inițiativă face parte dintr-un efort de a găsi modalități mai inovatoare și mai creative de refacere a stocurilor de apărare ale UE, ce au fost epuizate de când invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina a determinat statele membre ale Uniunii Europene să trimită arme și echipamente militare în ajutorul Kievului.

Summitul va avea loc după o serie de progrese în această săptămână în ceea ce privește sprijinul UE pentru Ucraina, inclusiv un acord referitor la un fond de armament de 5 miliarde de euro pentru Ucraina, încheiat luni de ambasadorii UE, și o propunere prezentată miercuri de Comisia Europeană de a utiliza profiturile excepționale obținute din activele rusești imobilizate în statele UE pentru a înarma Ucraina.

De asemenea, executivul UE a anunțat miercuri că l-a însărcinat pe fostul premier finlandez Sauli Niinistö să pregătească un raport privind pregătirea blocului pentru apărare civilă, având în vedere războiul în curs de desfășurare din Ucraina.

Propunerea de obligațiuni, greu de vândut

Așa-numitele „cinci țări frugale" - Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia - s-au opus în trecut cu fermitate emiterii de datorie publică a UE în perioade de criză economică, de teamă că aceasta ar pedepsi țările mai bogate, cum ar fi ele însele.

Pandemia COVID-19 a forțat pentru prima dată Uniunea Europeană să renunțe la tabuul privind creșterea datoriei comune, Comisia fiind de acord să finanțeze planul de relansare post-pandemică de 800 de miliarde de euro, cunoscut sub numele de Next Generation EU, prin emiterea de obligațiuni UE pe piața de capital.

În ciuda faptului că planul a fost salutat ca un succes și un pas înainte în ceea ce privește solidaritatea financiară a UE, creșterea costurilor de împrumut a însemnat că acesta a costat blocul mai mult decât se anticipase, ceea ce ar putea reduce perspectivele ca acest plan să fie promovat în alte crize viitoare.

Un alt diplomat de rang înalt a declarat că este puțin probabil ca propunerea lui Michel privind obligațiunile să ajungă nicăieri, pentru că atât de multe state membre nu sunt interesate de creșterea datoriei comune.

Un mijloc alternativ de creștere a cheltuielilor pentru apărare a fost propus de 14 state membre, care solicită ca mandatul Băncii Europene de Investiții să fie modificat pentru a-i permite acesteia să finanțeze investiții în echipamente și infrastructură militară.

„Trebuie să explorăm diferite posibilități”

„Trebuie să explorăm diferite posibilități care ar permite Băncii Europene de Investiții să investească în activități legate de apărare, dincolo de proiectele existente cu dublă utilizare.

Acest lucru ar însemna discutarea și reevaluarea definițiilor actuale ale proiectelor cu dublă utilizare și a listei activităților excluse, precum și reconsiderarea politicii sale de împrumut pentru industria de apărare și a altor elemente restrictive.", se arată într-o scrisoare adresată Băncii Europene de Investiții de către țările care includ Franța și Germania.

Citește și: Josep Borrell vrea să folosească 90% din activele rusești înghețate în Europa ca să cumpere arme pentru Ucraina