Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, invitat luni, 2 septembrie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, a spus că din punctul său de vedere energia nucleară este soluția pe termen mediu şi lung pentru energie. Oficialul a vorbit despre programul de investiții în domeniul energiei.

„Este şi sigură şi la un preţ rezonabil. Vedem, apropo de bursa energiei, preţurile din Franţa, care are 70 şi la sută nuclear, sunt semnificativ mai mici decât cele din estul Europei şi este şi o energie totuşi fără emisii de dioxid de carbon, deci o energie curată. România având această experienţă, sigur că unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă sunt în grafic, 2031-2032.

Avem unitatea 1 retehnologizare 2027-2029, de asemenea un proiect în grafic, şi aceste reactoare modulare de mici dimensiuni, un proiect de inovare în parteneriat cu Statele Unite al Americii, care ar trebui să puse în funcţiune, primul modul din cele şase în 2029.”, a spus ministrul Energiei, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Sebastian Burduja, despre programul de investiții în energie

De asemenea, Sebastian Burduja a spus că programul de investiții în energie este „cel mai ambițios din ultimii probabil 34 de ani”, deoarece a fost atrasă o sumă de peste 14 miliarde de euro. Banii vor merge în primul rând spre producţia de energie verde, acesta este şi scopul fondului pentru modernizare, dar şi al PNRR-ului.

„Avem peste 1,5 miliarde euro producţie în panouri fotovoltaice, centrale eoliene şi, mai rar, microhidrocentrale. Asta înseamnă că ne aşteptăm la undeva la 4.000, 3.000-4.000 de megawaţi producţie de energie verde, la care se adaugă o schemă pe care noi o lansăm foarte curând, de încă 5.000 de megawaţi energie verde solar şi eolian, se numeşte „Contracte pentru diferenţă" şi este destinată unor investitori care îşi doresc o stabilitate a preţului de vânzare a energiei electrice pentru 15 ani de zile, o procedură competitivă.

Apoi, sigur, programul de investiţii în centrale pe gaz, pentru că din 2027 România îşi va dubla producţia de gaz românesc prin exploatarea zăcământului, prin exploatarea perimetrului de la Neptun Deep din Marea Neagră şi vom putea să transformăm acest gaz în energie electrică la Mintia, 1.700 de megawaţi, la Işalniţa - 875, la Turceni - 450.

Toate sunt proiecte în curs, plus o serie CET-uri modernizate deja prin PNRR, cu contracte semnate, şi anume la Constanţa, la Craiova cel mai important dintre ele, 300 de megawaţi, la Arad şi la Râmnicu Vâlcea.”, a spus oficialul.

Ministrul Energiei, despre modernizarea CET-urilor din Bucureşti

Cât despre modernizarea CET-urilor din București, Sebastian Burduja a spus că au fost depuse la fondul pentru modernizare solicitări de peste 360 de milioane de euro.

„Acest comitet al fondului se întruneşte în 22 octombrie şi vom avea un răspuns dacă propunerea României este agreată, din toate negocierile purtate de colegii mei cu Banca Europeană de Investiţii, care gestionează cumva acest fond, ar trebui să fie în regulă propunerea noastră.

Iar printre cei care au depus proiecte în cadrul acestui apel este şi ELCEN Bucureşti, companie care e şi în portofoliu Ministerul Energiei şi care a depus deja trei proiecte, deci există şi CET Progresul şi CET Sud. Deci suntem cu CET-urile din anii '60-'70. Vom fi în plin proces de modernizare.”, a adăugat ministrul.

Folosirea energiei geotermale în sistemul de termoficare din Capitală

În plus, ministrul Energiei a spus că a început studiul de fezabilitate pentru folosirea energiei geotermale în sistemul de termoficare din Capitală. A fost semnat contractul dintre LCEN şi compania americană Sage Geosystems.

„El este în lucru şi înţeleg că în maxim şase luni de zile ar trebui să vedem primele rezultate, după care, cu acel studiu de fezabilitate putem să depunem o aplicaţie la Fondul pentru modernizare şi să obţinem aceşti bani pentru a beneficia, de fapt, de o comoară pe care Capitala României o are.

Energia geotermală este o formă de energie verde şi cu siguranţă ne aşteptăm să scadă costul gigacaloriei, pentru că, din păcate, în Bucureşti şi gigacaloria ne costă peste 1.000 lei, pe când la Oradea, o comunitate, un sistem integrat, unde au inclus deja energia geotermală, iată, costul gigacaloriei este de până în 300-350 de lei, deci aproape de trei ori mai mic.

Asta mi-aş dori şi eu să văd, facturi mai mici la întreţinere pentru bucureşteni, un aer mai curat în Capitală si, sigur, să avem apă caldă şi căldură.”, a mai spus ministrul.

Citește și: Facturile la energie, plafonate până la 1 aprilie. Ministrul Energiei, clarificări despre ce va urma după această dată