Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Florin Manole, a spus vineri, 19 decembrie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, că un om care primește ajutor de șomaj nu este unul leneș, ci un om de bună-credință care a cotizat și care ulterior a rămas fără un loc de muncă.

Oficialul are o viziune diferită faţă de cea a premierului Ilie Bolojan, care susţine eliminarea ajutoarelor de şomaj şi a altor forme de sprijin pentru persoanele fără loc de muncă.

„Este deja, aş putea să spun, o dezbatere publică în legătură cu ajutoarele de şomaj, iar opinia mea este că - de fapt nu este opinia mea, este legislaţia în vigoare - ajutor de şomaj primeşte doar cineva care a muncit, care a cotizat şi care, dintr-un motiv sau altul, a rămas fără loc de muncă.

De exemplu, a rămas fără loc de muncă pentru că a fost concediat, pentru că se fac reduceri de personal, pentru că firma a dat faliment, orice altceva, dar, de obicei, motive care nu ţin de voinţa angajatului.

Aşadar, avem de-a face cu un om cu bună-credinţă, care lucrează onest, care plăteşte taxe şi care la un moment dat rămâne fără loc de muncă. Este sau nu corect să-i acordăm un sprijin? Este. Nu doar în România, oriunde în Uniunea Europeană, oriunde pe glob.

Un om care rămâne fără loc de muncă şi care primeşte ajutor de şomaj nu este un om leneş, un om care nu a vrut să muncească, tocmai pentru că, v-am zis, primeşte ajutor de şomaj doar după ce a cotizat. De fapt, e vorba despre cotizaţiile sale”, a spus Florin Manole, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Sprijin pentru angajarea tinerilor fără experiență

De asemenea, ministrul a spus că vor începe în curând diferite programe, prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, referitoare, de exemplu, la subvenţionarea angajatorilor, dar şi angajaţilor, la primul loc de muncă. Scopul este angajarea acelor tineri cărora de obicei li se cere experiență imediat după încheierea studiilor.

„E vorba despre tineri care sunt abia ieşiţi de pe băncile şcolii, care nu au avut unde şi când să aibă experienţă în muncă, motiv pentru care sunt mai greu de angajat. Avem acest sprijin care se întinde pe o perioadă de doi ani, cu condiţia ca angajatorul să-l mai ţină încă 18 luni după finalizarea acestor stimulente. Asta înseamnă trei ani şi jumătate în care un tânăr câştigă nişte experienţă, dobândeşte noi competenţe, e un angajat nou pentru viitorul muncii în România”, a spus ministrul.

Totodată, oficialul a spus că pentru sprijinirea tinerilor dezinstituţionalizaţi există Direcţiile Generale pentru Protecţia Copilului din fiecare judeţ, din municipiul Bucureşti, precum și organizaţii neguvernamentale care au proiecte cu fonduri europene sau cu fonduri private.

„Dar un astfel de tânăr se încadrează şi el în grupul ţintă pe care vi-l spuneam mai devreme. Şi ca să detaliez un pic, este vorba despre un sprijin de 2.250 de lei pentru un angajator care angajează un tânăr, timp de un an de zile, în acelaşi timp în care tânărul, la rândul său, primeşte 1.250 de lei în primele 12 luni şi 1.000 de lei în următoarele 12 luni, suplimentar faţă de salariu, din partea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Aşadar este o povară mai puţin pentru angajator cu acea subvenţie şi un venit în plus pentru tânărul angajat cu acel supliment. Deci, toată lumea e pe plus, toată lumea câştigă dintr-o astfel de măsură...”, a explicat ministrul.

Cea mai mare problemă a pieţei muncii din România

Potrivit ministrului Muncii, sunt multe probleme pe piața muncii din România, însă cea mai importantă dintre acestea este adaptarea la viitor, în contextul în care schimbările au loc rapid.

„A apărut inteligenţa artificială, care este o revoluţie tehnologică, să spun aşa, mai rapidă şi mai intensă decât orice a trăit omenirea până acum. E nevoie de competenţe, aşa-zis verzi, pentru tot felul de industrii noi. Un exemplu ţine de fotovoltaice şi de acest domeniu în continuă extindere. Ei bine, pentru adaptarea la nou şi la acest gen de noi provocări cred că România trebuie să facă toate eforturile, de la pregătire profesională până la corelarea educaţiei cu piaţa muncii”, a spus oficialul.

În privința importului forței de muncă din străinătate și mai ales din Asia, Florin Manole a spus că este o necesitate, dar că România are și resurse interne.

„Sunt companii care disponibilizează oameni. Asta înseamnă cetăţeni români care rămân fără loc de muncă astăzi şi pentru care este nevoie de o piaţă a muncii deschisă. Asta înseamnă că avem, într-o bună măsură sau într-o oarecare măsură, şi resurse interne.

Sigur, e nevoie şi de lucrători străini, aşa cum noi, la rândul nostru, ca români, am lucrat în Italia, Spania, Franţa, în anii de după aderarea la Uniunea Europeană şi încă mai sunt foarte mulţi români la lucru în Uniunea Europeană. Adică, migraţia asta se întâmplă în fiecare ţară, diferă doar perioadele.

În legătură cu lucrătorii străini, însă, idealul este să avem o piaţă mult mai bine reglementată şi de aceea va apărea acel proiect despre care aţi vorbit şi e vorba doar de câteva zile în care el va fi în dezbatere publică, în care va fi adus în dezbatere publică, va sta mai mult decât câteva zile, nu va fi o procedură urgentă.

Ei bine, e nevoie de o reglementare mai mare, care să ne ferească de trafic de persoane, pentru că se întâmplă asta în unele cazuri, oameni care sunt exploataţi, oameni care sunt aduşi din Asia de Sud-Est şi care nu îşi cunosc drepturile, au probleme de cunoaştere, evident, a limbii române sau a limbii engleze şi care sunt de aceea mai vulnerabili. Avem Inspecţia Muncii care face mereu controale, inclusiv în legătură cu acest domeniu.

Avem nevoie de recrutori, de agenţii care să fie mai atent monitorizate şi mai responsabile în demersurile lor, pentru că în ultimii ani am avut, deseori, lucrători străini care teoretic veneau în România, dar care treceau doar printr-un aeroport românesc, doar câteva ore, şi a fost cazul, uneori, cu jumătate din contingentul aprobat de Guvern, adică, 50.000 aproape, din 100.000 într-un an de zile, o proporţie şi un număr foarte mari”, a adăugat oficialul.

Florin Manole a mai spus că ar trebui să fie regândită înghețarea indexării alocațiilor pentru copii cu rata inflației, pentru că România are o problemă cu sărăcia în rândul copiilor.

„În Pachetul 1, Guvernul Bolojan a îngheţat şi această măsură. Eu cred însă că trebuie să regândim şi să revenim asupra ei, pentru că avem probleme cu sărăcia în rândul copiilor, este statistică, e evident, şi în spatele fiecarei cifre sunt copii adevăraţi, şi este o metodă extrem de utilă şi utilizată pretutindeni în lume pentru a redresa parţial sărăcia în rândul copiilor, aceea a creşterii alocaţiilor.

În acelaşi timp, cheltuielile cresc foarte mult, inflaţia se simte şi în legătură cu preţurile produselor necesare pentru copii, cu atât mai mult. Deci, toate acestea sunt argumente pentru care eu cred că o idee bună şi justă ar fi ca alocaţia să fie indexată”, a spus ministrul.

Citește și: Ministrul Muncii: Comisioanele pentru pensiile plătite la Poștă sunt de 10 ori mai mari decât pentru cele virate pe card