Ministrul Sănătății a dat asigurări că în România nu vor fi închise spitale, însă a subliniat necesitatea dezvoltării ambulatoriilor de specialitate și a spitalizării de zi, pentru reducerea internărilor care nu sunt necesare.

Totodată, Alexandru Rogobete a anunțat că sistemul sanitar are nevoie de 10,5–11 miliarde de lei la rectificarea bugetară pentru a-și acoperi cheltuielile până la sfârșitul anului.

Invitat luni seară la TVR 1, el a respins categoric posibilitatea închiderii unor unități spitalicești, explicând că strategia Ministerului Sănătății urmărește adaptarea serviciilor medicale la nevoile actuale ale pacienților.

„Sub nicio formă nu se închid spitale. Asta vreau să o spun din start, ferm, apăsat. Nu se vor închide spitale”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, dezvoltarea ambulatoriilor și a serviciilor de spitalizare de zi reprezintă o prioritate, investițiile fiind susținute atât din fonduri europene, cât și din bugetul de stat.

Pacienții cu boli cronice nu au nevoie de internări prelungite

Ministrul Sănătății a explicat că numeroși pacienți care se prezintă la spital pentru monitorizarea unor afecțiuni cronice au nevoie doar de investigații, consultații sau ajustarea tratamentului.

„Ştiţi că 80% dintre pacienţii care se prezintă la spital pentru boli cronice, de fapt, au nevoie de ajustarea tratamentului, monitorizarea stării clinice, de investigaţii simple, analize, imagistică sau un simplu consult. Ori pentru asta nu trebuie internat pacientul două-trei zile, cum se obişnuia. Îl internăm două-trei zile pentru a-i face analizele. Nu este sustenabil”, a afirmat Alexandru Rogobete.

Ministrul a subliniat că progresele tehnologiei medicale permit reducerea duratei spitalizării inclusiv în cazul unor intervenții chirurgicale.

Dacă în urmă cu aproximativ două decenii recuperarea după anumite proceduri necesita trei până la cinci zile de internare, în prezent pacienții pot fi externați, în multe situații, chiar a doua zi.

Prin extinderea serviciilor ambulatorii, Ministerul Sănătății urmărește reducerea presiunii asupra spitalelor și utilizarea mai eficientă a resurselor disponibile.

Sistemul sanitar are nevoie de până la 11 miliarde de lei până la sfârșitul anului

În aceeași intervenție televizată, ministrul Sănătății a prezentat necesarul de finanțare pentru ultimele luni ale anului 2026.

„Sistemul de sănătate are nevoie, la rectificarea bugetară, de exemplu, tot domeniul sănătăţii, undeva la 10,5-11 miliarde de lei. Rectificarea bugetară pentru a închide anul fiscal”, a declarat Alexandru Rogobete.

O parte din fonduri ar urma să fie alocate direct MS, pentru finanțarea programelor naționale și a serviciilor medicale din domenii considerate critice.

Printre acestea se numără unitățile de primiri urgențe, secțiile de anestezie și terapie intensivă și cele de îngrijire a nou-născuților.

Aproximativ 9 miliarde de lei ar urma să fie direcționate către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Ministrul a explicat că, din această sumă, aproximativ jumătate este necesară pentru programe de sănătate, medicamente, plăți către farmacii și alte servicii medicale, iar diferența pentru plata concediilor medicale.

Rectificarea bugetară, așteptată la sfârșitul săptămânii viitoare

Alexandru Rogobete a precizat că discuțiile privind rectificarea bugetară sunt încă în desfășurare.

„Pentru rectificarea bugetară încă se fac discuţii. În cel mai scurt timp posibil, probabil că săptămâna viitoare, pe finalul săptămânii viitoare este programată, dacă doriţi, rectificarea bugetară”, a afirmat ministrul.

Social-democratul a criticat și deciziile de reducere a finanțării sistemului sanitar în favoarea unor investiții pe care le consideră mai puțin urgente.

„Atunci când tai de la sănătate cu barda, sigur, poţi să faci asta doar că nu înţelegi sistemul”, a avertizat Alexandru Rogobete.

Ministrul a invocat, ca exemple, investițiile în construirea unor stadioane la Oradea și Brașov, precizând că nu urmărește să atace persoane sau proiecte, ci să atragă atenția asupra priorităților bugetare.

În opinia sa, alocarea resurselor publice trebuie să reflecte nevoile reale ale sistemului sanitar, astfel încât finanțarea serviciilor medicale esențiale să nu fie afectată.