Președintele Nicușor Dan se confruntă cu critici venite inclusiv din partea unor foști aliați politici, pe fondul crizei guvernamentale declanșate după adoptarea moțiunii de cenzură care a dus la căderea Cabinetului condus de Ilie Bolojan.

În același timp, analiști și lideri politici dezbat direcția politică a șefului statului și poziționarea sa față de Uniunea Europeană, Statele Unite și partidele populiste din România, comentează Euractiv.

Potrivit unei analize a publicației, Nicușor Dan este acuzat de unii foști parteneri politici că ar adopta o poziție mai conservatoare și mai apropiată de discursurile promovate de mișcarea MAGA din Statele Unite. Criticile au apărut în contextul în care președintele a ales să păstreze o poziție neutră în timpul votului de neîncredere care a dus la prăbușirea coaliției guvernamentale.

Cristian Ghinea, senator USR și fost aliat al lui Nicușor Dan, susține că președintele „a fost ales pe un val proeuropean și ca o respingere a extremei drepte”, însă ar avea în prezent „o politică de conciliere” față de forțele populiste. Parlamentarul afirmă că există riscul unei crize politice prelungite și al unei eventuale apropieri între PSD și AUR.

Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale din 2025 cu susținerea Partidului Popular European, după ce l-a învins pe liderul AUR, George Simion. Victoria sa a venit într-un context tensionat, după anularea scrutinului prezidențial din 2024 de către Curtea Constituțională, pe fondul controverselor legate de candidatura lui Călin Georgescu.

Analiza Euractiv notează că profilul politic al președintelui este privit astăzi mai nuanțat decât în perioada alegerilor, când era considerat de numeroși observatori europeni drept un simbol al orientării pro-occidentale a României.

În plan extern, Nicușor Dan și-a consolidat relațiile cu administrația Trump și a participat, în februarie, la reuniunea „Board of Peace”, fiind singurul șef de stat din Uniunea Europeană prezent la eveniment. Potrivit unor surse politice citate de Euractiv, președintele ar evita confruntările directe cu AUR și din considerente legate de relațiile strategice dintre România și Statele Unite.

Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, a subliniat că menținerea prezenței militare americane în regiunea Mării Negre reprezintă un interes strategic major pentru România, în contextul amenințărilor de securitate venite dinspre Rusia.

România găzduiește facilități importante NATO și americane, inclusiv baza de la Mihail Kogălniceanu și sistemul antirachetă de la Deveselu.

În ceea ce privește relația cu Uniunea Europeană, Nicușor Dan a criticat recent modul în care Bruxelles-ul gestionează unele teme strategice, afirmând că instituțiile europene se bazează prea mult pe „sloganuri” și prea puțin pe dezbatere. El a declarat, într-un mesaj video, că Uniunea Europeană a acționat „ideologic” și că și-a neglijat industria de apărare.

Criticii văd aceste declarații ca pe semne ale unei orientări mai eurosceptice, însă alți analiști resping această interpretare. Politologul Cristian Pîrvulescu consideră că ideea unei apropieri între Nicușor Dan și AUR este „absurdă” și susține că actualele tensiuni au și o componentă electorală, în perspectiva scrutinelor din 2028.

Analistul afirmă că Nicușor Dan „a fost întotdeauna conservator”, iar susținerea de care s-a bucurat în 2025 din partea electoratului progresist a avut în mare parte un caracter strategic, pentru blocarea ascensiunii AUR.

În acest context politic tensionat, președintele a declarat recent că România va avea în continuare „un guvern prooccidental”, în timp ce negocierile pentru formarea unei noi majorități parlamentare continuă.