Deputatul Mircea Fechet, care a depus în Parlament un proiect de lege care extinde Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR) şi în cazul altor ambalaje, pe lângă cele care se colectează în prezent, a explicat despre ce ambalaje este vorba și ce avantaje va avea România pe termen lung.

„Noul proiect îl putem împărţi pe trei secţiuni. Prima se referă la extinderea categoriilor de produse, nu neapărat de ambalaje. Şi aici ne-am tot consultat şi am ajuns la concluzia că nu există niciun motiv pentru care oţetul, spre exemplu, chiar dacă este ambalat la PET sau la sticlă, să nu participe în Sistemul de Garanţie-Returnare.

Şi ne propunem să extindem SGR-ul şi la borş şi la apă distilată, pe care o găsim de multe ori îmbuteliată în supermarketuri, şi la cafea ambalată în PET sau în sticlă sau produse pe bază de cafea - sunt acele produse pe care le găsim de regulă disponibile în benzinării. RVM-urile permit acceptarea unor astfel de produse şi cred că putem să facem România şi mai curată decât e deja, extinzând gama produselor la care m-am referit.

O a doua categorie este legată de borcane. De foarte multe ori am fost întrebat de ce nu ducem borcanele la RVM. Iar acolo, dincolo de limitările legate de dimensiunile acestora, unele sunt pur şi simplu prea mari şi n-ar intra niciodată în fanta de alimentare a unui aparat de colectare automată. E adevărat că ne gândim şi la posibila contaminare a reciclabilului şi acolo va trebui o comunicare foarte bună cu cetăţenii, care trebuie să înţeleagă că atunci când duci, spre exemplu, borcanul de zacuscă la RVM, nu îl poţi duce murdar, pentru că asta ar contamina restul ambalajelor.

Şi o a treia categorie, pe care eu o găsesc cea mai importantă şi despre care mi-ar plăcea să se discute mai mult, este legată de ambalajul reutilizabil. Am fost cu toţii în acele ţări unde, cu precădere, berea, apa îmbuteliată, apa plată, apa minerală sau băuturile răcoritoare nu sunt ambalate în ambalaje de unică folosinţă, aşa cum se întâmplă de obicei în România, şi sunt ambalate în sticle reutilizabile.

Spun asta, pentru că o sticlă se poate refolosi de 50 de ori, de 60 de ori. Este dusă înapoi la fabrică, este spălată, este curăţată, igienizată şi refolosită, iar asta înseamnă o economie foarte mare de resurse, pentru că una e să o topeşti de fiecare dată, să ridici temperatura cuptorului la peste 1800 de grade în procesul de fabricaţie a sticlei şi alta este să o refoloseşti până când, la un moment dat, ea va trebui reciclată, dar ne propunem să avem ţinte pentru producători şi să avem ţinte şi pentru magazine, mai ales pentru supermarketuri, pentru magazinele cu o suprafaţă mai mare de 100 de metri pătraţi, în ceea ce priveşte un procent din vânzări să fie alocat ambalajului reutilizat”, a explicat Mircea Fechet, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Deputatul, fost ministru al Mediului, a precizat că atât din punct de vedere tehnic, cât şi din punct de vedere logistic, sistemul va folosi arhitectura existentă, adică nu vor fi necesare noi investiţii care să pună presiune pe producători sau pe comercianţi.

De asemenea, Mircea Fechet a spus că ambalajele de plastic de cinci litri nu vor putea fi deocamdată introduse în aparatele de reciclare - Reverse Vending Machine (RVM). El a precizat că aceste ambalaje sunt foarte puține, în raport cu cele șapte miliarde de ambalaje „pe care le punem deja pe viaţă în SGR-ul existent”. „Însă, în viitor, bineînţeles că trebuie să ţinem pasul cu ceea ce se mai dezvoltă”, a adăugat el.

Mircea Fechet: Borcanele, colectate cu capace

Mircea Fechet a mai spus că momentan nu sunt luate în considerare și conservele din metal, ci doar borcane cum ar fi cele de 400 de mililitri, cum ar fi cele de 800 de mililitri, care sunt foarte uzuale.

„Dau numai nişte detalii orientative legate de dimensiuni, pentru că dimensiunile sunt în centimetri, nu neapărat în capacitatea ambalajului şi se referă la diametrul ambalajului şi la lungimea acestuia. (...) Cu capacul de metal sau cu capacul din plastic, în funcţie de borcan. Trebuie să ştim că ambalajul trebuie să fie complet.

Asta înseamnă că RVM-ul nu testează doar indicatorii de securitate, ci inclusiv greutatea ambalajului. Şi, în măsura în care ambalajul este contaminat - dacă a rămas zacusca pe pereţii borcanului, să vorbim mai pe româneşte - atunci senzorul detectează o abatere de la greutatea pe care el o ştie şi care este în grame întotdeauna şi va respinge acel ambalaj.

Şi acelaşi lucru se va întâmpla şi în măsura în care ambalajul este incomplet, pentru că aceste aparate sunt extrem de "deştepte": folosesc nu doar măsurători de greutate, dar inclusiv de opacitate - pot verifica în ce măsură ambalajul e curat sau e contaminat”, a precizat deputatul.

Mircea Fechet, despre avantajele pentru România pe termen lung

Totodată, Mircea Fechet a spus care vor fi avantajele pentru România pe termen lung datorită extinderii Sistemului de Garanție-Returnare.

„Însă eu cred că, dacă vom reuşi să mutăm şi borcanele în Sistemul de Garanţie-Returnare şi vom aduce şi categoria de borcane de la 12-13%, cât e astăzi colectare separată, la peste 90%,

cred că România va fi nu doar mai curată, dar pe orizontală se dezvoltă foarte multe fabrici de reciclare, se dezvoltă o întreagă industrie care porneşte de la infrastructura de transport şi se termină la produsul finit, adică la fabrica de producţie, de ambalaje, fie că discutăm despre PET-uri, fie că discutăm despre sticlă. Vorbim despre locuri de muncă, nu doar despre o Românie mai curată”, a spus deputatul.

În plus, Mircea Fechet a spus că există un proiect-pilot, deocamdată doar în nouă județe, cu scopul facilitării Sistemului de Garanție-Returnare în mediul rural.

„Îmi doresc foarte mult ca acest proiect să fie extins pe întreg teritoriul naţional, prin care nişte RVM-uri de mare capacitate, mobile, practic sunt nişte camioane cu un RVM mare montat în spate, unde se debarasează cu sacul, unde durează puţine minute până când se numără toate acele recipiente şi unde traseul acelor RVM-uri de mare capacitate, acelor camioane, debarasează toate magazinele, toate punctele de colectare de pe traseu.

Şi în măsura în care de la nouă judeţe o să ajungem la întregul teritoriu naţional, cred că asta ar putea veni în sprijinul celor din rural, mai ales în sprijinul micilor comercianţi din rural, care de multe ori nu privesc cu foarte mare interes Sistemul de Garanţie-Returnare”, a adăugat deputatul.

Citește și: Cercetător în științe climatice: 50% din suprafața marilor orașe din România, supusă riscului crescut de stres termic